Securitatea şi apărarea se află în centrul discuţiilor summit-ului de la Bratislava. De fapt, sunt actualmente, şi singurele teme de consens în UE, după ce terorismul islamist, în teribilă expansiune, a impus o asemenea abordare. „Cei 27”, la Bratislava, examinează propunerile franco-germane, pe securitate şi apărare, Parisul, dar şi Berlinul dorind deplasarea rapidă în teren a unui masiv contingent de grăniceri europeni, institurea controlului sistematic al persoanelor care intră şi ies din UE, ceea ce nu înseamnă altceva decât o reformă Schengen, alocarea de fonduri europene pentru cercetare şi dezvoltare în industria de apărare, după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în mesajul privind starea Europei, a stăruit asupra constituirii unei armate europene. Absenţa britanicilor facilitează discuţiile, după ce, ani de-a rândul au făcut baraj la avansarea oricărei propuneri de apărare europeană integrată. Fragilizată de crize succesive –, Nord contra Sud, Est contra Vest, ţări bogate contra ţări sărace, ţări din Est contra dictatului Bruxelles-ului –, Uniunea Europeană vrea să se relanseze. Foaia de parcurs şi agenda sunt deja convenite. Franţa şi Germania se vor la comandă. De altfel, Angela Merkel clamează că Uniunea Europeană se află într-o situaţie critică. Absenţa britanicei Theresa May, la acest rendez-vous european informal, sugerează prima ruptură după ani de extindere. Se speră totuşi ca baletul diplomatic să şi fructifice. Temele economice par plasate în plan secund, spre a se evita o confruntare între tenorii austerităţii bugetare (Germania şi ţările din Nord) şi partizanii relansării bugetare (Portugalia, Grecia, Italia). Aceeaşi abordare şi pe chestiunea imigraţiei. Interesant este faptul că, în discursul său anual privind starea Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la Strasbourg, în faţa Parlamentului European, a pledat pentru o Europă mai socială, promiţând continuarea luptei contra şomajului prin dublarea planului de investiţii care îi poartă numele, lansat în 2014 pentru stimularea creşterii economice. Noul obiectiv: 630 miliarde euro până în 2022. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a lansat doi termeni – unitate şi încredere –, diplomatul bruxellez recunoscând că „Brexit-ul nu este doar o problemă britanică, ci revelatorul unei îngrijorări în Europa”. Grupul de la Vişegrad, catalizat de Viktor Orban, după ultimele sale întâlniri de la Varşovia şi Budapesta, pare că s-a scindat, în sensul că Praga a luat distanţă, iar Bratislava, care deţine preşedinţia UE, până la finele anului, se vrea un conciliator. Este doar o impresie. În discuţiile despre conturul viitor al UE, România este alături de Franţa şi Germania. Nu se ştie dacă recentul apel al şefului diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, de excludere a Ungariei din UE, pentru violarea valorilor fundamentale, ceea ce sugerează o altă fisură a blocului european, se va discuta la summit. Cert este că britanicilor li se cere activarea cât mai grabnică a faimosului articol 50 din Tratatul European, nemaifiind acceptate negocieri cu Londra până la acel moment. Se aşteaptă aşadar ca premierul Theresa May să apese pe buton. Evident că britanicilor li se cere ceea ce s-a mai spus: libertate de circulaţie, libertatea capitalului, serviciilor şi persoanelor. Bratislava, care găzduieşte summit-ul celor 27 într-un vechi castel, undeva în apropierea Dunării, este o primă etapă la un proces de reflecţie. Urmează La Valleta, în Malta, apoi Roma, în 2017, când se vor celebra 60 de ani de la semnarea Tratatului. Uniunea Europeană pare într-un moment de derută. Nu puţini analişti acceptă chiar absenţa busolei, motorului, carburantului şi, inclusiv, a entuziasmului populaţiei pentru un viitor comun.
