Mai întâi câteva date concrete aduse la cunoştinţă de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), după promulgarea Legii nr. 135/2020 privind stabilirea datei de 27 septembrie a.c. pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale. Campania electorală va începe la 28 august a.c. şi se va încheia la 26 septembrie a.c. ora 7.00; perioada de înregistrare a alianţelor electorale este cuprinsă între 7 şi 11 august, iar perioada de depunere a candidaturilor este, de asemenea, circumscrisă perioadei 7-11 august a.c.; de la data de 20 iulie a.c. partidele politice, organizaţiile cetăţeneşti aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot demara acţiunile de colectare a listelor de susţinători pentru candidaţii la consiliile locale, consiliile judeţene, primării, preşedinţi ai consiliilor judeţene; 30 iulie a.c. este data desemnării judecătorilor din Biroul Electoral Central; 6 august a.c. este data întocmirii listei cu magistraţii care participă la tragerea la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi al locţiitorilor acestora; desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora. Sunt etape premergătoare desfăşurării propriu-zise a campaniei electorale, una care va avea, nu mai trebuie precizat, particularităţile ei, derivate din restricţiile sanitare impuse prin prelungirea stării de alertă. Care va fi strategia aleasă de candidaţi, în expunerea programelor proprii, pe lângă folosirea mesajelor –in extenso- în spaţiul virtual şi bineînţeles al timpilor de antenă, vom vedea. Reiterăm ceea ce am mai spus: suntem în faţa unei campanii electorale insolite, dar cu o miză importantă pentru fiecare comunitate în parte. Dacă despre bătălia pentru Primăria Craiova am mai amintit numele principalilor candidaţi, estimând că la confruntarea tradiţională dintre PSD şi PNL, de această dată, judecând după rezultatele de la alegerile europarlamentare de anul trecut, în discuţie întră şi USR-Plus, trebuie adăugat că o mare confruntare, de proporţii chiar, se va duce pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, desemnare uninominală, în premieră după 2008. Şi se cunosc deja, fără a fi făcute publice, numele lui Cosmin Vasile, actualul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj din partea PSD, şi al lui Alexandru Gâdăr, inspector general adjunct al ISJ Dolj, oferta PNL. Este vorba de o funcţie de reală importanţă în peisajul administraţiei publice judeţene, Consiliul Judeţean fiind autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Rol executiv la nivelul administraţiei judeţene are preşedintele consiliului judeţean, cu precădere în dezvoltarea economico-socială a judeţului, gestionarea patrimoniului judeţean, dar şi a serviciilor publice din subordine. O ultimă categorie de competenţe vizează atribuţiile privind cooperarea interinstituţională, mai exact cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, în contextul statutului ţării noastre de membră UE. Preşedintele consiliului judeţean este din punct de vedere al statutului său un organ unipersonal şi executiv al consiliului judeţean, care emite dispoziţii cu caracter normativ, cât şi cu caracter individual. Dispoziţii care devin executive, numai după ce sunt aduse la cunoştiinţa publicului sau sunt comunicate persoanelor interesate. Alegerea preşedintelui consiliului judeţean prin vot uninominal îi conferă acestuia un caracter instituţional propriu fiind rezultatul votului popular şi nu al unor tranzacţii politice ale competitorilor electorali. Ca să nu ne mai lungim cu vorba este cea mai legitimată funcţie administrativă, datorită votului uninominal, la nivelul judeţului.
