Una caldă, una rece, pentru producătorii români!

0
144

fructe 1Legea care va obliga reţelele de supermarketuri să deţină pe rafturi mai mult de jumătate produse autohtone este la Preşedinţie, spre promulgare. Cât de realistă este această reglementare a comerţului, atât timp cât producătorii români se zbat în nevoi, adesea insurmontabile, când accesul la creditare le este tot mai greu de realizat, iar investiţiile tehnico-edilitare şi de cercetare agricolă lipsesc cu desăvârşire, vom afla foarte curând. Ce-i drept, avem un istoric local trist. Este cazul unor producători craioveni foarte robuşti, din sectorul panificaţiei, pentru care o colaborare cu marii retaileri alimentari a însemnat doar o scădere a profitului, provocându-şi pierderi financiare grele, încât s-au decis să-şi retragă produsele de la aceste reţele internaţionale de consum.

 Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, 8 iunie a.c., cu 293 de voturi „pentru” şi niciunul „împotrivă”, modificările la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, care prevăd ca 51% din produsele aflate pe rafturile hipermarketurilor să provină din „lanţul scurt de aprovizionare, local sau regional”. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz, proiectul urmând să ajungă la Preşedinţie, spre promulgare. Proiectul prevede că marile magazine să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească, în cantitate de cel puţin 51%, alimente care trebuie să provină dintr-un „lanţ scurt” de aprovizionare.

  Legea ar putea intra în vigoare abia peste o jumătate de an, timp în care magazinele trebuie să încheie contracte cu producătorii locali, care se vor obliga, astfel, să umple rafturile cu carne proaspătă, legume şi fructe lactate, ouă sau miere.legume 1

Ministrul Agriculturii, optimist moderat

  Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat în data de 14 iunie 2016, la Parlamentul României, la o dezbatere pe tema Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În opinia sa, îmbunătăţirea cadrului normativ existent va avea un efect benefic asupra condiţiilor de comercializare a produselor româneşti, diversificând oferta de produse agroalimentare provenite direct de la producătorii autohtoni şi contribuind astfel la creşterea consumului de produse româneşti, fapt ce va influenţa pozitiv atât producţia, cât şi calitatea produselor agroalimentare din România.

  „Producătorii din România vor fi avantajaţi prin această lege sub aspectul desfacerii producţiei proprii, aceasta având un impact pozitiv inclusiv asupra gestionării materiilor prime din sectorul vegetal şi zootehnic care, valorificate fiind de agenţii economici locali, vor duce la scăderea exporturilor de materii prime şi, totodată, la diminuarea importurilor de produse alimentare finite”, a afirmat ministrul Achim Irimescu. A mai punctat, însă, un aspect esenţial privind aplicarea acestei legi, şi anume necesitatea asocierii micilor producători pentru a putea livra în hipermarketuri cantităţile pe care aceste reţele le solicită. „E nevoie de producţie constantă şi de aceea, producătorii trebuie să facă acest pas, spre asociere. În comun, pot valorifica mult mai bine marfa pe care o produc”, a adăugat ministrul.

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România: Este o subminare a activităţilor marilor retaileri!

  În urmă cu mai bine de 10 ani, marii retaileri, în fapt un nucleu bine organizat al capitalului financiar franco-german, au pus bazele unei organizaţii profesionale, care să le reprezinte interesele. Şi s-a denumit Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România. Actuala conducere a AMRC îşi face autocritica. „Încercând să fac o evaluare a momentului, este evident că a existat o lipsă de comunicare, ce a permis o diferenţă între dorinţele acestor asociaţii, modul în care ele percep realităţile din piaţă şi modul în care aceste realităţi sunt percepute de AMRCR. Am avut surpriza să constat că unii reprezentanţi ai acestor asociaţii nu au interacţionat niciodată cu un supermarket, există o neînţelegere a activităţilor fiecăruia. Multe din exemplele folosite în dezbateri porneau de la premisa că, marile magazine sunt vinovate de toate problemele, pe care micii fermieri le întâmpină în activitatea lor, deşi mulţi dintre ei nu au interacţionat cu această categorie de magazine. Plus faptul că, în mod natural, marile magazine nu pot fi partenerul lor de comerţ, ei nu pot asigura cantităţi necesare pentru astfel de magazine. Au fost prea puţine voci în cadrul acestor dezbateri, care au încercat să transmită mesajul că această relaţie, între producător şi retailer, poate fi şi una de parteneriat. Senzaţia noastră a fost că am asistat mai degrabă la o acţiune de pedepsire a retailerilor, decât la una de a construi ceva serios, dorinţa generală fiind aceea de a obţine un act legislativ care să dea satisfacţie acelor care cred că problemele lor sunt create de aceste supermarketuri”, a precizat George Bădescu, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, într-un interviu publicat pe site-ul propriu al AMRCR.fructe

Supermarketurile vor plăti produsele proaspete la 7 zile

  O altă problemă invocată de retaileri este noua obligativitate de a plăti produsele proaspete în maximum 7 zile de la livrare. Mai mult, recepţia mărfurilor se va face nu în 24 h de la livrare, ci pe loc. AMRCR se apără şi spune că toate acestea vor perturba circuitul de asigurare a cash-flow-ului, mai ales că se dau asigurări de comportament fair-play din partea lor. „Toţi se aşteaptă să fie plătiţi la timp, indiferent dacă ai vândut sau nu marfa. Au fost reclamaţii în sensul ăsta? Eu ştiu că supermarketurile plătesc, nu-mi amintesc să fi fost o situaţie care să conducă la astfel de măsuri”, mai precizează George Bădescu. Dar ştie foarte bine şi acesta că, nu de puţine ori, producătorii locali încălzesc telefoanele tot sunând serviciul Contabilitate al multinaţionalelor pentru a le face plăţile, trecute de scadenţă cu zeci de zile.

Între ciocan şi nicovală

  Producătorii autohtoni trebuie să dea dovadă de multă mobilitate şi să se asocieze cât mai repede pentru a deveni, ceea ce sunt producătorii externi, cu care retailerii negociază, la virgulă, orice contract de furnizare a produselor. Din păcate, pentru că mai tot sistemul de desfacere alimentar şi non-alimentar este concentrat în mâinile hipermarketurilor, iar grosul clienţilor îl regăsim doar aici, producătorii români nu au decât două variante: fie se vor regrupa şi vor reuşi să intre cu produsele lor în reţelele de retail, fie nu vor avea unde să-şi vândă marfa şi, mai devreme sau mai târziu, vor intra în faliment.legume

  În urmă cu puţini ani, mari producători din panificaţia doljeană au făcut pasul spre a pătrunde cu produsele lor pe rafturile hipermarketurilor din Dolj. După câteva luni de livrări, când au calculat costurile au aflat cu stupoare că, livrând mai mult, pierderea este mai mare. Decizia producătorilor a fost fermă şi obligatorie de luat: renunţarea la a-şi mai lista marfa pe rafturile marilor reţele comerciale. La fel stau lucrurile şi în cazul producătorilor locali de lapte. Să-l livrezi la supermarket cu 0,60 lei şi clientul final să-l cumpere cu 4-5 lei/l este un ecart colosal. Nu de alta, dar la un preţ obţinut de numai 60 de bani/l, fermierul doljean nu-şi poate acoperi cheltuielile.

Membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România sunt: Artima, Auchan, Billa, BricoDepot, Carrefour, Cora, Dedeman, Hornbach, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro, Penny Market, Profi, Praktiker, Mobexpert, Selgros.