Concluzia Congresului de la Bălţi: Republica Moldova, între puterea financiară a Rusiei şi provocările Uniunii Europene

0
274

Peste 50 de jurnalişti şi bloggeri, membri sau viitori membri ai Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români s-au strâns la finele săptămânii trecute, în localitatea Bălţi, din Republica Moldova, în cadrul unui Congres, aflat la cea de-a V-a ediţie, pentru a identifica problemele cu care se confruntă presa de limba română din comunităţile de români din afara ţării şi reflectarea lor în Raportul FIJR „Libertatea Presei în Diaspora Românească”, ediţia 2014.    Într-un moment important pentru libertatea presei, nu întâmplător a fost ales ca loc de desfăşurare a acestui eveniment, localitatea Bălţi, din Republica Moldova. Când presa românească e bântuită de tot felul de „talibani”, care aleargă cu gurile căscate doar după senzaţional, care cred că le ştiu pe toate, că sunt mai presus de orice şi de oricine şi îşi schimbă viziunile de la o zi la alta, îşi vând sufletul pe doi bănuţi de aur, în Ucraina, în regiunea Odesea, jurnalistul Vadim Bacinschi este supus unor presiuni de neimaginat şi asta doar pentru că doreşte să scrie în limba română.

          Viceprimarul localităţii Bălţi, Alexandru Usatîi, ni s-a adresat în rusă, dar nu asta ar fi problema, ci faptul că ne-a sugerat  „să avem grijă ce scriem…”, ceea ce înseamnă că prezenţa noastră a deranjat. Suntem mulţi şi organizaţi şi credem noi că treaba asta prea e de bine… Pe străzi, oamenii obişnuiţi trăiesc o dramă. Cineva ne recomandă să vorbim mai puţin şi mai încet . „Mai uşor, vorbiţi mai încet, poate chiar în şoaptă, pe aici nu prea se vorbeşte în română”. Un taximetrist se face că nu înţelege limba noastră şi ne bolboroseşte ceva în rusă, ne trimite departe, departe de tot, ar fi vrut să ne scoată din oraş şi chiar din ţară…

La ultimul recensământ, 2% români, peste 50 %  moldoveni şi restul ruşi

        Capitala de nord a Moldovei, oraşul Bălţi, a fost fondat, iniţial ca un târg, în 1421, de către Ringalia de Mazovia, sora regelui Polonez Wladyslaw II Jagiellon (de dinastie Lituaniana), care era soţia domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun. Localitatea a fost numită Bălţi de la locurile îmlăştinite, iar apoi şi împrejurimile au preluat acest nume pe o suprafaţă întinsă, cunoscută azi ca Stepa Băltului. Teritoriul făcea parte din ţinutul Dorohoi, iar mai târziu din Judeţul Iaşi, al Principatului Moldovei (Iaşi era capitala Principatului din 1574 până în 1859). Localitatea a fost arsă în întregime în urma invaziei Tătărilor din Crimea, conduşi de hanul Menli I Giray, învins mai târziu la renumita bătălie de la 100 km mai la nord (lângă satul Lipnic). Bălţul s-a reconstruit foarte încet şi a devenit un oraş adevărat numai în a doua jumatate sec. XVIII. După ultimul recensământ lucrurile par îngrijorătoare, deşi, viceprimarul Alexandru Usatîi spune că doar 2% sunt români, peste 50 % nu ar fi români, ci moldoveni, adică, moldovenii nu sunt români, iar cei mai mulţi sunt ruşi şi ucrainieni.

Politicianul Renato Usatîi, omul Moscovei

            Politica agresivă a Rusiei îşi face simţită prezenţa pe străzile pline de gropi din Bălţi. Un oraş al discrepanţei am putea spune, unde bocancul rusesc lasă urme. Pe de o parte, drumuri care par ca după un război, iar pe de altă parte, maşini scumpe, cu care nu circulă nici cei 2 % şi nici cei 50 %, ci persoane destul de dubioase. Aceştia îşi parchează bolizii cu mulţi cai putere în faţa sediilor de partid. De exemplu, independentul Renato Usatîi, care aşteaptă un răspuns din partea Ministerului Justiţiei, în ceea ce priveşte înregistrarea partidului său, „Partidul Nostru”, are deja un sediu cât un centru de business. A început campania pentru alegrile din noiembrie. Usatîi organizează aici audienţe, concursuri şi chiar tombole. Potrivit presei, Renato Usatîi este preşedintele unei companii cu capital integral rus din Nijni Novgorod şi senior vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova iar portalul rus crimerussia.ru îl descrie pe Renato Usatîi ca fiind un „celebru bancher, originar din Moldova, cu „moravuri” de atac raider, un mecenat grijuliu, patriot şi pur şi simplu un om bun din cadrul unei grupări criminale”. Oamenii de prin partea locului ne-au spus că acest politician nu prea are şanse în Republica Moldova. “Toate ouăle pe care Moscova încearcă să le cultive aici nu au suport. Există un partid care într-adevăr poate atrage electorat, acesta este Partidul Comunist…bun, mai sunt şi altele…”, ne-a spus un localnic din Bălţi, trecut de 70 de ani, care părea foarte sigur pe propria sa analiză politică.

„Universitatea Alecu Russo, o insuliţă de românism”

            „NOILE MEDIA-JURNALISM-COMUNITATE”, sub acest generic s-a desfăşurat Congresul Jurnaliştilor de la Bălţi. Gazda evenimentului, Universitatea Alecu Russo din Bălţi, o unitate academică prestigioasă, unde studiază peste 6000 de tineri din Republica Moldova. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USB), creată în 1945, conţine şapte Facultăţi, ce vizează domenii diferite (Ştiinţe Fundamentale, Ştiinţe Umane şi Arte, Ştiinţe Economice) şi 510 cadre didactice, care instruiesc 6000 studenţi (dintre care 2000 la frecvenţă redusă), în sistemul LMD. Peste de 34 programe de licenţă şi 24 de masterat. Strategie de dezvoltare prevede ca sistemul universitar de la Alecu Russo să fie unul computerizat şi multe studii on line. Prof.univ.dr Gheorghe Popa este rectorul Universităţii, un om cu experienţă şi o gazdă excelentă. “În primul rând îmi exprim satisfacţia vizavi de faptul că lucrările acestui Congres se desfăşoară  în incinta universităţii bălţene şi ele au contribuit substanţial la creşterea vizibilităţii universităţii noastre. În acelaşi context, vreau să remarc că Universitatea de la Bălţi este cea mai veche universitate din Republica Moldova. Are o anumită imagine în contextul universităţilor noastre. Are anumite tradiţii la care noi ţinem foarte mult. Şi vreau să remarc alegerea acestui local, în această zonă geografică, în acest oraş, ca loc de desfăşurare a Forumului,  ca fiind una binevenită pentru că în urbea noastră, universitatea bălţeană e considerată un fel de insuliţă de românism, după cum bine spunea regretatul profesor  Eugeniu Coşeru. Probabil că aţi înţeles deja subtextul acestei afirmaţii, o urbe unde locuiesc români, mai puţini în raport cu alte naţionalităţi. Are un anumit specific în conceptul etnic basarabean…”, a spus prof.univ.dr Gheorghe Popa.

Peste 60000 de tineri au fost pregătiţi la universitatea bălţeană

La această Universitate s-au pregătit câteva zeci de mii de studenţi, iar ea este recunoscută mai ales prin profilul pedagogic şi educaţional. “Până la ora actuală universitatea bălţeană a pregătit peste 60.000 de tineri, în diverse domenii, preponderent pedagogic. În plus, la ora actuală, au avut loc mai multe comasări, impuse de realităţile timpului şi în viziunea noastră, Universitatea Alecu Russo se impune nu atât prin numărul de facultăţii sau catedre, ci prin numărul şi diversitatea specializărilor. Şi în acest moment, universitatea noastră pregăteşte la toate cele trei etape de învăţământ : facultate, masterat şi doctorat, la circa 45 de specialităţi şi specializări”, a mai spus rectorul Gheorghe Popa. La această Universitatea s-au pregătit mai multe nume de rezonanţă, care astăzi îndeplinesc funcţii importante, în diverse domenii, atât în Republica Moldova, cât şi în alte colţuri ale lumii. “Sunt foarte multe personalităţi, şcolite la Universitatea noastră, personalităţi marcante, ale mediului academic şi universitar. Eugeniu Coşeru; regretatul ministru al Sănătăţii, medical Nicolae Testemiţanu, acad. Belu Ursu şi mulţi alţii…”, a mai spus profesorul Gheorghe Popa.

„Promovez cultul cărţii”

Tinerii, în perspectiva rectorului Universităţii vor reprezenta viitorul Republicii Moldova, de aceea profesorul Popa are un cult pentru promovarea educaţiei şi pentru carte, în general. El îi sfătuieşte pe studenţi să se orienteze către domenii care îi caracterizează şi să nu facă doar o „goană după diplome”. Profesorul ştie că fiecare are talentul său şi trebuie aşadar să se pregătească  pe specializarea care i se potriveşte cel mai bine. „Am vrea să credem că ei, tinerii, vor reprezenta viitorul Republicii Moldova. Intuiesc sau bănuiesc că odată şi odată, vom conştientiza că în capul mesei ar trebui să se afle cultul cărţii. Da, la ora actuală există această goană după diplome, dar care ştim că nu se folosesc conform destinaţiilor, dar până la urmă, diplomele însoţite de o pregătire adecvată, mă refer la partea teoretică, pe de parte, şi pe de altă parte, la cea practică, le vor fi de folos şi le vor pune în aplicare”, a conchis prof.univ.dr Gheorghe Popa.

Mesajul premierului României, Victor Ponta  :

Organizarea neîntreruptă a Congresului Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, aflat astăzi la ce-a de-a V-a ediţie, arată evident că dezvoltarea mass-media de limbă română, răspunde unor nevoi reale ale românilor şi comunităţilor româneşti din străinătate. În acest sens, vreau să felicit din nou iniţiativa “Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români”, organizaţie deja consacrată ca reprezentativitate pentru presa română din afara graniţelor. E laudabilă ideea organizării editiţiei aniversare a Congresului, la Universitatea Alecu Russo din Bălţi, fapt ce arată că Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români militează  intens şi constant pentru promovarea culturii, a limbii române şi a identităţii naţionale din această ţară. În acest moment, aderarea Moldovei la UE este un obiectiv important iar presa va avea un rol major în acest proces.

Mesajul europarlamentarului Corina Creţu :

Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră, jurnalişti de limbă română din ţări europene, vecine sau nu României. Remarc cu satisfacţie dezvoltarea presei de limbă română din diverse ţări, felul inteligent în care sunt folosite noile medii digitale pentru exprimarea mesajelor şi temelor de interes pentru comunităţile româneşti din aceste ţări. Este o dezvoltare interesantă, şi statul român, organizaţiile profesionale şi civice româneşti au obligaţia morală să sprijine iniţiativele jurnalistice de limbă română care îşi asumă o identitate şi un proiect centrate pe nevoile comunităţilor româneşti. Faptul că acest Congres, ajuns deja la a cincea ediţie, stârneşte atâta interes, dovedeşte că răspunde unei nevoi a producătorilor şi consumatorilor de presă de limbă română. Este o nevoie care exprimă, printre altele, vitalitatea limbii române. Am considerat şi considerăm diversitatea, respectul ei, drept valori esenţiale, într-o lume care îşi caută un nou drum, în care culturi şi civilizaţii se afirmă, cu vitalitate şi determinare.

Mesajul europarlamentarului Marian Jean Marinescu :

Salut iniţiativa Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români de a organiza acest congres în care sunt discutate subiecte de actualitate pentru domeniul mass media şi, în particular, pentru presa destinată românilor de pretutindeni. În orice democraţie sănătoasă, presa are o funcţie importantă şi, în egală măsură, o foarte mare responsabilitate: aceea de a informa şi de a reflecta, într-o manieră corectă, neutră şi completă, realitatea care ne înconjoară. Rolul presei din diasporă este cu atât mai important cu cât aceasta reprezintă un liant între comunităţile de români din ţara noastră şi ale celor de pretutindeni, care s-au mărit considerabil în ultimii ani. Presa de limba română poate fi într-adevăr un catalizator pentru conservarea identitară a românilor, a limbii, valorilor, moştenirii culturale şi spirituale care ne identifică în rândul altor popoare. Obiectivele pe care FIJR şi le propune prin organizarea acestui eveniment sunt actuale, iar provocările, evidenţiate şi în raportul FIJR, deloc neglijabile.

Principala provocare, în opinia mea, este asigurarea funcţionării mijloacelor mass media în limba română, acolo unde există comunităţi importante de români în străinătate. Deşi această obligaţie apare în prevederile internaţionale, ea este în continuare fie satisfăcută parţial, fie trecută aproape complet cu vederea în anumite cazuri de către autorităţi. Acolo unde există presă în limba română, încă vedem mecanisme discriminatorii sau politici editoriale de orientare vădit partizană.

Ca deputat european am avut prilejul, de-a lungul timpului, să întâlnesc şi să discut cu mulţi reprezentanţi ai diasporei şi ai presei din diaspora. Cunosc bine situaţia publicaţiilor de limbă română de peste hotare, mai ales a celor din Republica Moldova şi din Serbia. Sunt de părere că trebuie luate măsuri acolo unde dreptul la informare al românilor nu este respectat şi cred că Uniunea Europeană trebuie să aibă o poziţie mult mai fermă în această privinţă. !Acţiunile avansate de FIJR în acest sens trebuie sprijinite, astfel încât să se asigure atât sensibilizarea autorităţilor, dar şi monitorizarea respectării obligaţiilor de către autorităţi, profesionalizarea, dar şi formarea de reţele care să asigure conectarea şi schimbul de bune practici între mediul jurnalistic românesc din diasporă şi cel din România.

Mesajul europarlamentarului Norica Nicolai :

Doresc în primul rând să mulţumesc Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români pentru invitaţia pe care mi-au adresat-o la acest eveniment deosebit de important. Cu mare părere de rău, am fost nevoită în ultimul moment să îmi anulez călătoria la Bălţi, un oraş minunat pe care îl cunosc, dar vreau să vă transmit în câteva rânduri un mesaj cu privire la tematica propusă ca dezbatere. Media audiovizuală, presa scrisă şi online, reprezintă pentru diaspora românească cea mai intensă legătură cu cei de acasă. Libertatea jurnaliştilor de a profesa în limba lor maternă şi, în cazul nostru, de promova problematicile din patria mamă, fie că vorbim de Serbia, Ucraina sau Moldova, reprezintă unul dintre drepturile de bază ale Uniunii Europene. Din păcate, acest drept nu este încă suficient înţeles de legiuitorii unor ţări care nu sunt, încă, state membre UE. Noi, ca reprezentanţi aleşi ai românilor, avem mai multe feluri în care putem să atragem atenţia şi să găsim căi de rezolvare a acestor probleme. În primul rând, printr-o comunicare constantă cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul de Externe.