Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, din Craiova, al Academiei Române, a organizat, în perioada 12-13 mai 2022, simpozionul național cu participare internațională având ca temă locul și rolul publicațiilor științifice în cultura națională, cu un accent pe revista „Arhivele Olteniei” (1922-2022). Acum, când contemporaneitatea trăiește un puternic impact al tehnologizării în toate domeniile, cum era de așteptat, nici revistele culturale nu au putut fi extrase influenței acestui curent. Cu toate acestea, revista sus-amintită, dăinuie în format clasic, dar îmbrăcând și vizibilitatea online, ușor accesibilă oricui de pe mapamond. Dezbaterile au reprezentat prilejul de a face cunoscute studii și articole, pe care zeci de autori din domeniul cercetării socio-umane le-au expus cu sobrietatea momentului și acuratețea argumentației de profil.
Craiova este un centru de radiere a actului de cultură, mai cu seamă că, grație unei poziționări geografice favorabile, poate coagula energiile creatoare ale întregii regiuni și nu numai. Despre proiectele puse în practică de Institutul craiovean, ce face parte din sistemul Academiei Române, putem spune că reprezintă o constantă a activității de cercetare desfășurată în cadrul acestuia. Este o muncă de echipă, în care rolul fiecărui cercetător, colaborator și partener este bine asumat și înțeles, mai ales când interesul comun obligă la același deziderat: sporirea rolului social de formator în ansamblul societății românești.
În deschiderea lucrărilor simpozionului, dr. Dorina Elena Rusu – membru corespondent al Academiei Române,a precizat: „Institutul craiovean este la o nouă dezbatere de acest gen, organizată pe fundamentul uneia dintre cele mai trainice reviste umaniste, în ale cărei file memorabile și-au pus semnătura personalități marcante ale lumii științifice. Anul 2022 poate fi numit un an de referință în viața culturală și științifică a Craiovei. Este anul în care se împlinește un secol de la apariția primului număr al revistei „Arhivele Olteniei”, o revistă de înaltă ținută științifică, care a dăinuit peste timp. Editată, în prezent, de Institutul de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu-Plopșor», sub egida Academiei Române, revista a devenit, în timp, un model de referință, atât pentru noi, oamenii de știință, cât mai ales pentru publicul larg, către care revista se deschide printr-o abordare pertinentă, punctuală, accesibilă și, mai ales, inedită. Spiritul oltean a fost și este mereu unul iscoditor, întrebător, deschizător de noi orizonturi, toate aceste caractere probate istoric punându-și amprenta și pe stilul abordat în Arhivele Olteniei”.
În discursul său, prof. univ. dr. Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși”, din Târgu Jiu,a subliniat că revista, una de referință în perioada interbelică, și-a păstrat până în prezent statutul de înaltă ținută academică. „Prin calitatea materialelor publicate, revista constituie un fundament solid al cunoașterii sociale și răspunde cerințelor cultural-spirituale ce călăuzesc orice demers științific” a mai precizat domnia sa.
Prof. univ. dr. Cezar Avram, în mesajul adresat participanților, și-a manifestat entuziasmul pentru buna reputație a revistei: „Legat sufletește de «Arhivele Olteniei», de ale cărei destine m-am ocupat mulți ani în calitate de director al de Institutul de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu-Plopșor», mă simt onorat să vă vorbesc despre o astfel de revistă, una cu totul aparte în lumea academică. Bogată în materiale bine documentate, atingând subiecte importante din viața socială și menținându-și caracterul pluridisciplinar, revista, iată, că dăinuie, intrând într-un secol de existență onorabilă”.
De la național la internațional
Simpozionul face parte dintr-un program salutar al institutului craiovean, inițiat la împlinirea unui secol de la apariția primului număr al revistei Arhivele Olteniei. Proiectul are ca scop evidențierea locului și rolului pe care l-au avut și îl au revisteleculturale și științifice în tabloul atotcuprinzător al comunității științifice. Este a doua manifestare, ce urmează celei din 31 martie 2022, moment de la care a pornit la drum acest proiect, prin workshop-ul „Revista Arhivele Olteniei – Serie veche”.
Cei aproximativ 60 de participanți la simpozion au reprezentat institute de cercetare din sistemul Academiei Române, instituții de învățământ superior, arhivele statului, muzee, din țară și de peste hotare:Institutul de Studii Sud-Est Europene, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea din Craiova, Arhivele Naţionale ale României,Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, Muzeul Judeţean Gorj, Centrul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Universitatea din Varşovia – Facultatea de Ştiinţe Politice şi Studii Internaţionale, Colegiul Metropolitan din New York (USA).
Simpozionul a cuprins trei secțiuni: Publicații culturale și științifice românești: începuturi, evoluție, digitalizare; Arhivele Olteniei 1922-2022: personalități și domenii de cercetare; Societăți cultural-științifice în secolul XX, care au dorit să surprindă rolul științific al publicațiilor în general, dar mai ales al celor cu profil socio-uman.Pornind de la local la european, manifestarea științifică a găzduit prelegeri consistente și cu valoare adăugată actului de cultură. Intervențiile participanților, adnotările, clarificările și însușirile de informații fiind un exemplu că orice dezbatere academică presupune, neîndoielnic, schimbul de idei și valori.
Digitalizarea, complementară formatului tradițional
Autorii prelegerilor au reușit să scoată în evidență profilul plin de rigurozitate al revistelor pe care le coordonează sau sub a căror cupolă editorială activează. Astfel, o serie de revisteau primit considerația cuvenită, prin prelegeri care au oferit noi detalii despre acestea, scoțând la lumină rolul lor în peisajul publicistic intern și internațional: O voce în istoriografia românească și est-europeană: revista Arhivele Totalitarismului( CS II, dr. Ana-Maria Cătănuș, CS II, dr. Dan Cătănuș), Din istoria „Revistei Arhivelor” (1924-1989) (Consilier superior, Anemari Monica Negru), „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C.S. Nicolăescu-Plopșor»” în peisajul publicistic românesc(CS III, dr. Mihaela Bărbieru), O publicație în inima actualității – Revista de Dreptul Familiei (prof. univ. dr. Călina Jugastru), Reviste juridice craiovene și presa de specialitate de-a lungul timpului (prof. univ. dr. Lucian Săuleanu), Carmina Balcanica – o revistă a dialogului intercultural (conf. univ. dr. Camelia Zăbavă), Revistele literare din exilul românesc (primul „val”)(prof. univ. dr. Mihaela Albu) etc.
Cum era de așteptat,în cadrul simpozionului s-a acordat o atenție specială drumului parcurs de reviste de la tradițional (format tipărit) la digital. O provocare ce pare să fie din ce în ce mai actuală este influența laturii de exprimare digitală, în paralel cu cea tipărită.Posibilitatea de a accesa informații din orice perioadă de timp, grație online-ului, ale căror valențe educaționale reverberează și în prezent, o oferă cea mai mare parte a revistelor.
După cum au apreciat și organizatorii, mediul actual de expunere și multiplicare a informației culturale și științifice este unul tot mai pregnant și obligă la o recalibrare a eforturilor noastre, ale tuturor, pentru a urma un trend global și, din ce în ce, mai bine asimilat de persoanele cărora li se adresează.
„Arhivele Olteniei” –o revistă academică
O atenție deosebită, în cadrul simpozionului, a fost acordată revistei „Arhivele Olteniei”. Varietatea temelor puse în discuție a confirmat vocația sa enciclopedică, păstrată cu o consecvență seculară. Vestigii istorice, oameni, idei, fapte, credințe, evenimente, au fost doar câteva dintre subiectelepe care spekerii le-au remarcat și detaliat.Să amintim că revista „Arhivele Olteniei”, editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu Plopșor” a dat prilejul cercetătorilor de a „săpa” adânc în paginile sale seculare și de a scoate la lumină informații remarcabile despre personalitatea fondatorilor revistei, despre colaboratorii acesteia – personalități de marcă ale timpurilor, despre evoluția învățământului din Oltenia, cercetări preistorice, istoria Craiovei, casele Băniei din Craiovaș.a.
Dintre comunicările prezentate enumerăm câteva titluri: Un francez cu suflet de oltean: Charles Laugier. Activitatea medicală și culturală(CS III, dr. Narcisa Maria Mitu, CS III, dr. Loredana Ilin Grozoiu), C. D. Fortunescu, personalitate marcantă a vieții culturale din Oltenia(CS III, dr. Ileana Cioarec, CS III, dr. Laura Sava),Revista „Arhivele Olteniei” și istoricii valoroși ai Olteniei. Cazul Ion Donat(CS III, dr. Nicolae Mihai), Pledoaria revistei „Arhivele Olteniei” pentru înființarea învățământului superior craiovean(prof. univ. dr. Sevastian Cercel), „Arhivele Olteniei”- considerații privind minoritățile entice (conf. univ. dr. habil., Carmen Ionela Banța), Amfore romane de tip Kapitan II descoperite la Reșca- Romula (conf. univ. dr. Mircea Negru), Câteva ipostaze ale femeii în paginile revistei Arhivele Olteniei(CS III, dr. Georgeta Ghionea),Date privind învățământul în paginile revistei „Arhivele Olteniei”, Serie veche (prof. univ. dr. Cezar Avram, CS III, dr. Anca Ceaușescu) ș.a.
Comunicările dedicate revistei „Arhivele Olteniei” se înscriu tabloului mai cuprinzător al revistelor de cultură și știință cu impact asupra cercetării socio-umane și au menirea de a continua traiectoriile de cercetare tradițională așa cum ne-a obișnuit revista editată de institutul craiovean. Totodată, fără un răspuns categoric, care oricum este aproape greu de emis, participanții la lucrări au admis că cercetarea presupune o verificare judicioasă a surselor vechi, a reprezentărilor și actelor de viață socială, așa cum sunt acestea sedimentate în lucrările și operele înaintașilor noștri.
Să mai amintim că, pe lângă importanța revistelor, au fost aduse în discuție și implicațiile pozitive pe care le-au avut societățile cultural-științifice, în cadrul cărora au activat personalități marcante ale științei.
Evenimentul a beneficiat de sprijinul unor parteneri tradiționali ai actului de cultură: Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj, Fundaţia Revista „Scrisul Românesc”, din Craiova, Asociaţia Culturală Carmina Balcanica şi Asociaţia Centrul de Studii şi Cercetări de Drept Privat Ion Dogaru.
Cu siguranță, simpozionul „Publicații culturale și științifice românești. Arhivele Olteniei (1922-2022)” a însemnat o continuitate firească a institutului craiovean în asumarea rolului de cercetare în domeniile umaniste. Astfel de manifestări, prin care operele precedesorilor noștri, dar și ale contemporanilor, pot fi receptate și tezaurizate în formarea a ceea ce îndeobște denumim cultură și civilizație, sunt binevenite și necesare.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor”
