Dacă aliaţii Germaniei din cadrul NATO pot conta pe susţinerea Berlinului, militarii Bundeswehr nu participă la operaţiuni în afara ţării. Cancelarul german consideră că loviturile din weekend-ul trecut „au fost necesare” pentru punerea în gardă a regimului sirian contra noii violări a legislaţiei internaţionale. Intervenţia militară contra arsenalului chimic sirian a deschis în Germania vii dezbateri, privind participarea armatei germane la operaţiuni militare internaţionale. Intervenţia Bundeswehr-ului în conflictele din Kosovo şi Afganistan este departe de a deveni o practică, într-o ţară unde războiul a lăsat traumatisme profunde. Operaţiunea condusă de Paris, Londra şi Washington a divizat clasa politică şi chiar dacă şeful diplomaţiei germane, social-democratul Heiko Maas se alătură opiniei cancelarului Angela Merkel, numeroşi social-democraţi, apoi Verzii, Die Linke şi AfD – partid populist de extremă dreaptă – critică dur iniţiativa luată de cei trei aliaţi. Ori, contrar preşedintelui francez, cancelarul german nu poate decide singur o participare spontană la operaţiuni militare. El este obligat în prealabil să consulte Bundestagul (Parlamentul german) care dă aprobarea misiunii prin vot. Angela Merkel n-ar avea practic nicio şansă să obţină o astfel de aprobare. Majoritatea germanilor sunt profund ostili „aventurilor militare”. Potrivit sondajului comandat de hebdomadarul „Der Spiegel”, aproape 60% dintre germani dezaprobă intervenţia din Siria. La nivelul electoratului CDU/CSU 43,3% sunt „pentru”, iar 46,2% – contra. Majoritatea germanilor estimează că ţara lor trebuie să rămână cantonată în acţiuni umanitare şi eforturi diplomatice. Germania a primit peste jumătate milion de refugiaţi sirieni, ceea ce n-a făcut nicio altă ţară europeană. Joi, Emmanuel Macron se va afla la Berlin pentru a discuta despre Europa şi, fără îndoială, dosarul sirian se va afla pe ordinea de zi. Există tot interesul ca problema siriană să nu gripeze motorul franco-german la ora relansării europene.
