Constantin Brâncuşi şi legătura specială cu Craiova

2
41

Constantin Brâncuși s-a născut pentru a doua oară la Craiova, după cum avea să mărturisească, peste ani, marele sculptor. Talentul său ar fi rămas, probabil, îngropat în anonimat dacă niște oameni de bine din Bănie nu l-ar fi descoperit și ajutat să-și înceapă studiile, câștigurile mărunte ale băiatului de prăvălie de atunci fiind mult prea mici. În preajma zilei de naștere a marelui sculptor (născut la 19 februarie 1876, la Peștișani, Gorj), un grup inimos de oameni de cultură ai urbei și-au dat întâlnire pentru a-l evoca pe Constantin Brâncuși. Și-au petrecut mai multe ore vorbind cu pasiune despre destinul și puterea creatoare excepțională a lui Constantin Brâncuși. Întâlnirea a fost marcată și de prezența stră-strănepoatei marelui sculptor, avocatul Luminița Brâncuși.

„Zilele Constantin Brâncuși”, aflate la a doua ediție, au fost organizate de Asociația „Podul lui Apollodor” și Filarmonica „Oltenia”, care a și găzduit evenimentul. Manifestarea a fost deschisă sâmbătă seara printr-un recital de poezie și muzică, susținut de cvartetul „Nicolae Julea”. Duminică a avut loc simpozionul dedicat marelui sculptor născut la Hobița. Moderatorul evenimentului a fost Horia Muntenuș, regizorul primului documentar complet despre marele sculptor. Printre invitați s-au numărat arhitecții Cristian Ciomu și Viorel Voia, scriitori Nicolae Coande, Mircea Liviu Goga și Pavel Foresco. De la bun început, s-a accentuat ideea că orașul Craiova trebuie să fie mândră cu faptul că marele Constantin Brâncuși își datorează destinul său artistic, într-o bună măsură, și Craiovei.

La „Steaua colorată” a lui Zamfirescu

Arhitectul Cristian Ciomu a developat în cuvinte (din păcate părticipanții în sală au fost extrem de puțini pentru a savura aceste detalii) filmul începuturilor lui Constantin Brâncuși și imensa șansă pe care Craiova i-a oferit-o acestui tânăr. „La început a fost băiat de prăvălie, a servit clienții la masă, dar acest lucru îl nemulțumea. A avut șansa să ajungă la cârciuma „Steaua colorată” a lui Zamfirescu, de pe strada Madona Dudu. A avut o șansă extraordinară pentru că a intrat într-o relație interesantă cu acest tânăr patron, de 28 de ani. Brâncuși mai trăgea și chiulul, dar patronul a remarcat la el ceva foarte special, faptul că cioplea în lemn diferite obiecte pe care le făcea cadou”.

Vioara lui Mihalache lăutarul

Ar fi trecut neobservat și acest lucru dacă nu s-ar fi întâmplat și altceva. Tot Cristian Ciomu spune: „Lăutarul Mihalache, care cânta la vioară în acea cârciumă, i-a zis într-o seară că o viară nu poate totuși să facă … El a răspuns că viorile sunt făcute de oameni și poate să o facă. Din stinghii de la cutiile de brad, pe care le-a pus la înmuiat, cu niște unelte primitive, a reușit, într-un timp nu foarte îndelungat, să facă și o vioară. Juriul a fost constituit de lăutarul Mihalache care trebuia să încerce instrumentul. El a luat vioara în mână și a spus: sună mai bine ca a mea. Atunci patronul și-a dat seama că în acel băiat este ceva deosebit și nu merita să rămână cârciumar. Cu bani de la persoane mai avute din Craiova, Zamfirescu a strâns bani și l-a trimis la Școala de Arte și Meserii. Și asta a fost renașterea lui la Craiova…”

Țuica fiartă de la bodega lui Scripcaru

Arhitectul Viorel Voia, care poartă pe umeri povara multor tristeți și neîmpliniri, a venit cu un tablou și mai vechi despre Constantin Brâncuși. Prima oprire a marelui sculptor de mai târziu a fost chiar locul unde a coborât dintre tren, și anume Gara. „Vizavi de vechea gară (care se afla cu 35 de metri mai spre vest, acolo unde este acum dispeceratul Gării), era cârciuma lui Scripcaru. Era o bodegă de la care tânărul Constantin Brâncuși se ducea cu țuică fiartă în gară, la birjarii care așteptau oamenii de la tren ca să-i ducă în oraș cu trăsurile. Între trenuri, mai ajuta și la spălatul veselei. Am vrut să facem o fântână care să-i aducă omului în față această idee…”. Așa a fost proiectată fântâna celor ”Patru păsări băutoare de apă din blid”.

De ce nu are Brâncuși nici o statuie la Craiova

„Când s-a turnat această statuie, am stat la Slatina o zi și o noapte până ce mi s-a demonstrat cum se sudează în aluminiu aceste elemente. Dar statuia a fost dată jos, i s-a păstrat numai conturul în care sunt acum vreo 300 de țâșnitori. Nu mai știu ce s-a făcut cu ea, era însă o parabolă frumoasă care ne amintea de Brâncuși”. Arhitecții doresc acum să îndrepte cumva lucrurile prin amplasarea unui bust al sculptorului în axul fântânii. „Bustul aparține Luminiței Pătrașcu, care l-a cunoscut pe Brâncuși și va fi cumpărat de cineva. Eu am 12 ipoteze pentru soclul pe care va sta acest bust, care sunt variante după soclurile pe care le-a realizat Constantin Brâncuși pentru Păsările lui”. Din păcate, și această statuie există, deocamdată, în desenele trasate cu maximă precizie de arhitectul Viorel Voia. Proiectul acesta este în așteptare de aproape un an.

În sală a fost prezentă și stră-strănepoata sculptorului, Luminița Brâncuși, care le-a propus organizatorilor să editeze împreună cu „fundația „Familia Brâncuși” un volum în care să se regăsească discuțiile de la Craiova.

2 COMENTARII

  1. Nu inteleg de ce nu anuntati evenimentele culturale inainte de a se produce si nu dupa aceea. Mereu se repeta acest aspect. Atunci ar fi alta participare, sunt persoane interesate. Citesc zilnic presa si vad aceasta deficienta. Sa o numesc lipsa de profesionalism ? sunt dezamagita.

  2. Nu inteleg de ce nu anuntati evenimentele culturale inainte de a se produce si nu dupa aceea. Mereu se repeta acest aspect. Atunci ar fi alta participare, sunt persoane interesate. Citesc zilnic presa si vad aceasta deficienta. Sa o numesc lipsa de profesionalism ? sunt dezamagita. Nu ma repet, stimata redactie.

Comments are closed.