Şcoala evreiască „Lumina”, la un pas să fie demolată

0
265

Şcoala în care mai multe generaţii de evrei craioveni au deprins tainele învăţăturii, unii dintre ei devenind peste ani personalităţi marcante ale oraşului – profesori, medici, ingineri – este la un pas să fie demolată pentru a face loc unui proiect imobiliar. Zilele acestea, aproape o sută de ani de istorie sunt puşi la pământ de buldozere şi transformaţi în moloz. Vestea a căzut ca un trăsnet în mijlocul comunităţii, iar preşedintele acad. prof. dr. Corneliu Sabetay a solicitat imediat explicaţii din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER) şi Fundaţiei „Caritatea” cu privire la modul în care clădirea Şcolii „Lumina” a fost înstrăinată. Reacţii au venit şi din partea directorului general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” – Alexandru Florian, dar şi din partea unor academicieni, profesori şi cercetători, stabiliţi în Israel, precum prof. dr. Jean Askenasy MD. Ph. D., membru de onoare al Academiei Române şi Cetăţean de Onoare al oraşului israelian Yeruham, şi dr. Mariana Stiller Ph. D, care a lucrat la Institutul „Weizmann” din Rehovot, Israel.    

Şcoala „Lumina” a fost construită prin strădania enoriaşilor evrei craioveni, actul de vânzare-cumpărare al terenului datând din anul 1922, atunci când tranzacţia s-a realizat pentru 250.000 de lei. Instituţia de învăţământ cu localul cel nou din anul 1924 a fost atestată de regele Ferdinand I şi dr. Constantin Angelescu, ministru al Instrucţiunii la data de 10 iunie 1923.

«După multă stăruinţă, muncă şi sacrificii, s’a putut pune piatra fundamentală a clădirii, care este Şcoala Israelito-Română „Lumina” din Craiova, în ziua de 10 iunie 1923, sub domnia gloriosului Rege al Românilor, M. S. Ferdinand I şi în prezenţa Exc. Sale, Ministru al Instrucţiunii, Dr. Constantin Angelescu. (…) Lucrările clădirii s’au executat în cursul anilor 1923 şi 1924, iar în toamna acestui din urmă an, şcoala a putut fi instalată în localul cel nou», schiţează tabloul de epocă lucrarea profesorului M. Stăureanu – «Istoricul Şcoalei israelito-române „Lumina” din Craiova» – scoasă de sub tipar în anul 1933, la Editura „Scrisul Românesc”.

Aproape o sută de ani de existenţă

La vremea respectivă, Şcoala „Lumina”, situată în strada „Calomfirescu” („Eugeniu Carada”) (n.r. – astăzi, strada „Câmpia Izlaz”) se prezenta sub forma unei clădiri cu două etaje, având o grădiniţă în faţă, cu intrarea în partea dreaptă, printr-o curte. Partea principală a clădirii cuprindea, în partea de jos, cinci săli de clasă şi o cancelarie, aşezate în jurul unui hol la intrarea principală. La etaj, se găsea un salon mare cu loc pentru scenă, unul mai mic pentru şedinţe, o bibliotecă şi o cameră pentru garderobă. În curte se afla cantina şcolară, iar deasupra – locuinţa directorului. Apoi, locuinţa pentru servitor şi alte anexe, cum ar fi magazia pentru lemne. Clădirea era canalizată şi avea inclusiv o fântână cu apă potabilă.

Clădirea şcolii a trecut prin perioade tulburi. A rezistat celui de-Al Doilea Război Mondial, o epocă întunecată în care și evreii craioveni au avut de suferit, pe frontispiciu fiind inscripţionat „Dr. Goebbels Haus”, numele sinistrului ministru al Propagandei naziste, Joseph Goebbels. A urmat perioada comunistă, iar din anul 1999, Şcoala „Lumina” a fost transferată către Fundaţia „Caritatea”, o instituţie ce are ca obiect de activitate conservarea, administrarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi spiritual al evreilor din România.

Acad. prof. dr. Corneliu Sabetay: „Istoria nu poate fi ştearsă pur şi simplu”

Corneliu Sabetay

La începutul acestei luni, membrii Comunităţii Evreilor din Craiova au fost surprinşi să afle că vechea şcoală a fost vândută. Și, deja, s-au început lucrările de demolare. În aceste condiţii, acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele  Comunităţii Evreilor din Craiova, s-a adresat FCER şi Fundaţiei „Caritatea” pentru a fi lămurite împrejurările în care clădirea Şcolii ”Lumina” a fost vândută.

«În această perioadă, în care recent am comemorat Holocaustul şi lumea întreagă duce o luptă împotriva antisemitismului, mesajele populaţiei de evrei români din Israel către noi sunt cele de solidaritate şi susţinere. Un monument cu o existenţă de peste 150 de ani, leagăn al tineretului evreu-român în perioada antonesciană, unde s-a pregătit generaţia anilor ’30 – ’45 nu poate fi tratat cu indiferenţă. Istoria nu poate fi ştearsă pur şi simplu. Aş vrea să menţionez că autorităţile locale nu au nicio vină pentru situaţia actuală a Şcolii „Lumina”. Nici actualul proprietar, întrucât aceasta a cumpărat-o de bună credinţă de la Fundaţia „Caritatea”. Problema care se pune este următoarea. Cei care au vândut clădirea şcolii din partea „Caritatea” şi Federaţiei Comunităţii Evreilor din România ar fi trebuit să aibă un act semnat de membrii board-ului Fundaţiei „Caritatea” România. Ori, preşedintele, doamna Colette Avital, care este şi deputat în Knesset (n.r. – Parlamentul israelian) a negat telefonic că ar fi semnat o astfel de hârtie. Apoi, am vrea să ştim de ce nu s-a făcut o licitaţie. Şi, mai important decât orice, vrem să ştim de ce din 1999 încoace clădirea nu a fost declarată monument de patrimoniu, aşa cum ar fi trebuit”, a punctat acad. prof. dr. Corneliu Sabetay, care i-a menţionat printre absolvenţii Şcolii „Lumina” din Craiova pe prof. dr. Jean Askenasy, Francisc Abraham, Adrian Solomon, Barach Rodica, Barach Alexandru sau Jose Blum.

„O clădire care simbolizează un segment deosebit din istoria evreilor din România”

Vestea că Şcoala „Lumina” este pe cale să dispară a avut reverberații și la nivel național. Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a luat și el atitudine, considerând că această clădire ar fi trebuit, mai degrabă, să fie păstrată și renovată, în nici un caz distrusă.

„Nu pot înţelege cum o clădire care simbolizează un segment deosebit din istoria evreilor din România este distrusă, în condiţiile în care memoria publică a istoriei evreilor din România este aproape inexistentă. În opinia mea, nu numai sinagogile şi cimitirele reprezintă locuri ale memoriei şi civilizaţiei, ci şi spaţiile care au adăpostit viaţa laică sau comunitară (economie, cultură, educaţie, sănătate). Acestea din urmă sunt practic aproape inexistente astăzi. În loc să fie reabilitată, clădirea se demolează? Iar dacă tot se demolează, dacă nu este cumva prea târziu, nu se pot recupera vestigii din acest imobil, pentru a încerca refacerea ei simbolică în viitorul muzeu de istorie a evreilor?”, se întreabă directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” – Alexandru Florian.

Absolvenții, dezamăgiți de soarta instituției de învățământ

De asemenea, foşti elevi ai şcolii, ajunşi între timp profesori, medici şi cercetători respectați, în Israel, şi-au exprimat profunda îngrijorare şi dezamăgire faţă de soarta instituţiei de învăţământ, pe băncile căreia au deprins primele taine ale cititului și scrisului.

«În calitatea mea de absolvent al acestei şcoli, în anul 1940, consider de datoria mea să menţionez că, între funcţiile ei de patrimoniu, se numără aceea de loc de întâlnire al diasporei evreilor din Craiova, care au emigrat de-a lungul anilor. Şcoala este legătura unor personalităţi de frunte ale ştiinţei şi culturii din Israel (Institutul Weizman, Universităţile Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa), care se simt legaţi spiritual de acest lăcaş de cultură. Şcoala „Lumina” întruchipează caracterul semantic al unui lăcaş de valoare istorică al Craiovei pentru generaţiile viitoare. Avem speranţa că se va reuşi păstrarea identităţii de monument de patrimoniu al Şcolii „Lumina” pentru a prezerva rolul ei istoric activ, pentru cultura poporului român şi israelian», se arată într-o scrisoare semnată de prof. dr. Jean Askenasy MD. Ph. D. membru de onoare al Academiei Române şi Cetăţean de Onoare al oraşului israelian Yeruham şi dr. Mariana Stiller Ph. D, care a lucrat la Institutul „Weizmann” din Rehovot, Israel.

    Cu siguranță, Școala „Lumina”, în jurul căreia s-a închegat elita comunității evreiești din Craiova, în perioada interbelică, reprezintă un punct de reper extrem de valoros și pentru istoria orașului nostru. Iar dispariția acestei instituții de învățământ, cu o existență de aproape 100 de ani, înseamnă o mare pierdere și pentru moștenirea culturală a municipiului.