Săptămâna aceasta este una decisivă pentru Grecia atât din punct de vedere al datoriei externe cât şi al ieşirii din zona euro. Liderii europeni încearcă pe cât posibil să evite un astfel de deznodământ, considerat de Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate „cea mai scumpă soluţie atât pentru Guvernul de la Atena, cât şi pentru zona euro”. Pe de altă parte, Guvernul elen vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul Alexis Tsipras a declarat că guvernul său urmăreşte să obţină un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un „nou contract” cu zona euro. În prezent datoria Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.
Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit weekendul trecut cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni miniştrilor de finanţe din zona eur. Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat că părţile au ajuns deja la mai multe puncte comune în urma consultărilor.
Purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, a reafirmat însă că Grecia nu este dispusă să continue programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu creditorii săi internaţionali şi că guvernul lui Tsipras „este determinat să îşi respecte promisiunea faţă de poporul grec” de a pune capăt politicilor de austeritate. Banca Centrală Europeană a decis joia trecută să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.
