În ultimii ani s-a constatat o creştere a cererii de droguri, îndeosebi în rândul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor. Mai mult decât atât, răspândirea consumului de droguri în rândul tinerilor a dus, potrivit Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj, la apariţia unor reţele de trafic ample pe teritoriul României. În aceste condiţii este necesară o intensificare a acţiunilor de prevenire a acestui flagel, prin antrenarea elevilor în activităţi prin care să-şi exprime, prin diverse forme, opiniile şi atitudinile faţă de tutun, alcool, droguri şi S.N.P.P.
Potrivit unui studiu realizat în şcoli, la nivel naţional, consumul de droguri în rândul adolescenţilor de 16 ani din România este de 10%, situându-se cu 8 procente sub media europeană înregistrată, de 18%. Comparativ însă cu studiul anterior, la nivel naţional, se remarcă o dublare a prevalenţei consumului de droguri ilicite de-a lungul vieţii – 10% în 2011, faţă de 5% în 2007.
Consumul de cannabis/haşiş, de-a lungul vieţii, este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), faţă de 2003 (aproximativ 3%) şi faţă de anul 1999 (1,3%), fiind însă sub media calculată – de 17% – pentru ţările participante. Consumul de substanţe inhalante până la vârsta de 16 ani, în 2011, este de 7%, în creştere faţă de anul 2007 (4%), 2003 (1,7%) şi anul 1999 (1,3%), situându-se sub media ţărilor studiate, care este de 9%. Consumul de Ecstasy pe durata vieţii, în 2011, este de 2% în rândul elevilor de 16 ani, în creştere faţă de anii 2007 şi 2003, când a fost 1% şi faţă de anul 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Media pentru toate ţările ESPAD este de 3%.
Cu un procent sub media europeană se situează prevalenţa consumului de amfetamine, de-a lungul vieţii, (2% faţă de 3% la nivel european), de Ecstasy (2% faţă de 3% la nivel european), „crack” (1% faţă de 2% la nivel european) şi ciuperci halucinogene (1%, faţă de 2% la nivel european). Faţă de anul 2007, consumul estimat de amfetamină, pe durata vieţii, s-a triplat (3% faţă de 0,6%), în timp ce consumul de Ecstasy se dublează (2% faţă de 1%). La acelaşi nivel cu media europeană se situează prevalenţa consumului, de-a lungul vieţii, de cocaină (2%), LSD (2%), heroină (1%), GHB (1%) şi droguri injectabile (1%). Faţă de anul 2007, consumul, pe durata vieţii, de LSD sau alte halucinogene se dublează (2%, faţă de 1%).
„Etnobotanicele” rămân drogurile cele mai consumate de tineri
Practic necunoscute în România în 2007, substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (denumite impropriu „etnobotanice”) – S.N.P.P. – au avut un impact mare în rândul adolescenţilor din România. Astfel, 5,3% din respondenţi au declarat consum de S.N.P.P. până la vârsta actuală. Prevalenţele ridicate ale consumului de S.N.P.P. de-a lungul vieţii plasează aceste substanţe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România, alături de cannabis/haşiş şi inhalante.
În aceste condiţii, antrenarea populaţiei şcolare în activităţi prin care aceasta să-şi exprime, prin diverse forme, opinia şi atitudinea faţă de consumul de alcool, tutun şi droguri, inclusiv S.N.P.P., conştientizând în acest fel şi consecinţele negative asociate acestuia, devine o prioritate.
Concurs „Mesajul meu antidrog”
La sfârşitul săptămânii trecute, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj (structură teritorială a Agenţiei Naţionale Antidrog) împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj şi Asociaţia Europrotector România au lansat la Craiova cea de-a XII-a ediţie a concursului naţional „Mesajul meu antidrog”.
Proiectul se va desfăşura pe mai multe secţiuni: film scurt metraj; Spot antidrog (liceu); eseu literar (gimnaziu şi liceu); Secţiune specială pentru minoritatea rromă – eseu literar în limba rromani (gimnaziu şi liceu) şi arte vizuale (gimnaziu şi liceu) –, cu subsecţiunile: grafică şi pictură.
Concursul are loc în perioada februarie-iulie a.c., iar scopul declarat este acela de a menţine la un nivel scăzut consumul de droguri şi S.N.P.P. – substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (denumite impropriu „etnobotanice”), reducerea cazurilor de noi consumatori în rândul populaţiei din învăţământul preuniversitar (gimnazial şi liceal).
