La Vârtop, marea speranţă rămâne agricultura

0
234

Sărbătoarea comunei, ocazie cu care este organizat bâlciul, este fixată în calendar, în fiecare an, pe data de 15 august, de sărbătoarea Sfintei Marii. Primarul spune însă că “nu mai e ce era odată”, ca pe vremuri, când oamenii din toate comunele învecinate veneau la Vârtop.

Chiar dacă efortul depus este istovitor, iar profitul se dovedeşte de multe ori nici măcar la sfert, ţăranul de la Vârtop continuă să trudească, având un singur gând: agricultura – unica speranţă ce-i animă fiinţa, la fiecare început de an. Obişnuiţi de când se ştiu să cultive grâu şi porumb, pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi, oamenii au început uşor-uşor să se orienteze şi către altceva, iar dovadă stau câmpurile galbene de rapiţă, care, la timpul potrivit, împânzesc terenurile din apropiere. În ciuda faptului că populaţia mai numără doar 1.560 de suflete, dezvoltarea infrastructurii nu bate pasul pe loc. Rând pe rând, în ultimii ani au fost modernizate drumurile, comuna are reţea de alimentare cu apă potabilă, iar şcoala a fost reabilitată.

Constantin Barbu, primarul comunei Vârtop: “Mie mi-a plăcut întotdeauna să fiu calculat. M-am întins numai cât mi-a permis plapuma. Din acest motiv, nu m-am aruncat în lucrări pe care am considerat că nu le pot achita, dar nici nu avem facturi neplătite”.

Gospodăriile sunt racordate la reţeaua de apă potabilă

Nu e lucru uşor să atragi fonduri europene, mai ales când banii pentru realizarea unui proiect şi apoi pentru cofinanţare reprezintă cele mai mari provocări. Anul trecut, comuna Vârtop a reuşit, totuşi, să prindă finanţare pentru un proiect, pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 7, pentru alimentarea cu apă. Era nevoie, în condiţiile în care, mai ales în partea de nord-est a localităţii, pânza freatică se găseşte la foarte mare adâncime. În plus, după cum mărturisesc localnicii, înainte apa era dură şi nu putea fi folosită în gospodărie. În momentul de faţă, prin acest proiect, mai mult de jumătate dintre familiile din Vârtop s-au racordat la reţeaua de apă. “Lucrurile merg frumos în comună, dar realizările mari, importante, nu se pot face bătând din palme, mai ales acum, când toată lumea ştie care sunt vremurile şi condiţiile. Proiectul privind alimentarea cu apă a comunei a fost binevenit, pentru că ne număram printre multele comune care nu aveau apă potabilă. Situaţia era dificilă, mai ales în zona de nord-est a comunei, deoarece apa din fântâni era la o adâncime de peste 20 de metri. De altfel, apa era dură, nu putea fi folosită la gătit, la spălat nici atât, de aceea cred că asta a fost o realizare pentru noi. Chiar dacă în zona de vale pânza freatică este la 4-5 metri, toată lumea s-a racordat la reţea. Din cele aproximativ 700 de gospodării – multe nu mai sunt locuite – peste 400 sunt legate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă”, spune primarul Constantin Barbu.

Comuna Vârtop deţinea 210 ha de pădure, care până în urmă cu câteva zile aparţineau statului. Însă, în urma unei retrocedări, 120 de ha au intrat în proprietatea unui cetăţean din Bucureşti. Îmbucurător este faptul că în ultima perioadă nu s-au înregistrat furturi de masă lemnoasă.

Numărul dosarelor de ajutor social a scăzut

Conform datelor înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în comuna Vârtop mai trăiesc 1.560 de suflete. Situaţia nu este una îmbucurătoare, pentru că, după cum a mărturisit chiar edilul-şef, vorbim de o populaţie îmbătrânită. În comună există o singură şcoală, cu clasele I-VIII, şi o grădiniţă cu două grupe, în care învaţă 196 de şcolari şi preşcolari. Mulţi dintre vârtopeni şi-au căutat un rost în străinătate, de aici şi fluctuaţia mare a celor care beneficiază de ajutor social. “Pe Legea 416, ca număr de dosare, avem o fluctuaţie continuă, din cauza perioadei de lucru din Spania şi Italia, pentru că oamenii mai pleacă la muncă acolo, pentru două-trei luni, perioadă în care au dosarele suspendate. Avem circa 130-170 de dosare”, explică primarul.

În vacanţa de iarnă, Şcoala Generală cu Clasele I-VIII din Vârtop a beneficiat de reparaţii, însă cea mai importantă investiţie a fost instalarea unei centrale termice, care, din această săptămână, va încălzi unitatea de învăţământ.

Rapiţa, cultură “bănoasă”

Constantin Barbu îşi aduce aminte cu nostalgie de vremurile în care, la Vârtop, agricultura era înfloritoare. Şi acum este principala ocupaţie a oamenilor, însă pentru mulţi dintre aceştia, ajunşi la o vârstă înaintată, munca la câmp nu mai este la fel de uşoară. Banii sunt şi ei mai puţini, iar subvenţiile nu acoperă toate nevoile. Dar, după cum spune şi edilul, măcar asigură o parte din cheltuieli. Comuna Vârtop deţine circa 2.700 ha de teren agricol. În general se cultivă grâu, porumb şi floarea-soarelui, dar, în ultimul timp, pe terenurile arendate, se seamănă şi rapiţă. O cultură “bănoasă”, apreciează primarul. “Vârtopul a fost într-adevăr o comună în care producţiile au fost foarte bune, terenurile se lucrau în totalitate, dar acum, din două motive mai importante, suprafeţele însămânţate s-au mai redus. În primul rând, pentru că oamenii sunt bătrâni şi în al doilea, din lipsă de bani. Totuşi, se vrea, nu prea se mai poate… Cu o parte din cheltuielile cu întreţinerea se rezolvă problema, se munceşte cu sapa, pentru că încă nu am ajuns să mecanizăm în totalitate lucrările şi să facem ca la carte tot ce trebuie, iar restul sunt subvenţiile de la APIA. Cât despre rapiţă, cultivare acesteia a luat amploare şi, cred eu, este bănoasă”, explică edilul, adăugând că seceta prelungită a compromis culturile, în special grâul însămânţat târziu: “Anul acesta cred că cele mai multe culturi sunt compromise, mai ales la grâu. Unele suprafeţe au fost cultivate mai târziu şi nu au apucat să răsară, iar acum, cu pământul descoperit, fără zăpadă, nu s-a ajuns la o umiditate suficientă pentru ca plantele să se poată dezvolta corespunzător”.

La Vârtop, târgul săptămânal se organizează în fiecare zi de joi. Ca o particularitate, aici se comercializează doar legume şi zarzavaturi, deşi s-a încercat şi atragerea crescătorilor de animale. Din acest punct de vedere, vârtopenii preferă în continuare să meargă la Plopşor, la târgul de animale.

De mare ajutor pentru cei care nu îşi mai pot lucra pământul a fost apariţia unui investitor pe raza localităţii, care prin accesarea de fonduri europene a dezvoltat o afacere în zonă. A cumpărat pământ şi multe dintre terenuri au fost luate în arendă. Un număr mare de vârtopeni au făcut contracte de arendă, pentru că, după spusele oamenilor, societatea s-a dovedit serioasă, oferindu-le cantitatea de cereale promisă.

Sistem de canalizare, cu fonduri europene

Pentru anul acesta, reprezentanţii Primăriei Vârtop sunt în discuţii avansate pentru obţinerea banilor necesari în vederea realizării, pe fonduri europene, a unui sistem de canalizare, care este absolut necesar pentru dezvoltarea infrastructurii comunei. După toate calculele, valoarea investiţiei s-ar ridica la aproximativ un milion de euro. Există, totuşi, un impediment, şi el legat tot de bani. Dată fiind valoare proiectului, studiul de fezebilitate ar putea reprezenta 2-3 procente din întreaga sumă. Sunt nişte bani pe care Primăria nu îi deţine în momentul de faţă, singura soluţie avansată fiind aceea a obţinerii unui împrumut bancar.

Cetăţenii cu probleme de sănătate primesc asistenţă medicală în cadrul cabinetului medical, iar medicamentele pot fi procurate de la cele două farmacii care funcţionează în comună. Cel mai apropiat centru medical de permanenţă este cel de la Pleniţa, însă în momentul în care există un caz de urgenţă, acesta este transportat la Craiova.

ANA-MARIA GEBĂILĂ şi RADU ILICEANU