O expoziţie „cu semnificaţii multiple, dar mai ales profunde”, cum remarcau invitaţii, s-a deschis, ieri, în Sala „Ştefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei. Intitulată „Dăruire, dar din Rai” şi organizată în colaborare cu unul dintre cele mai prestigioase muzee din ţară, Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu, expoziţia cuprinde 33 de icoane pe sticlă, toate clasificate în Categoria „Tezaur” a patrimoniului naţional, şi un interior gospodăresc din Mărginimea Sibiului, cu ţesături, piese de mobilier, ceramică şi costume populare.
«Este o expoziţie care se referă la sărbătoare, la sărbătoresc, la spaţiul şi timpul sacru, pentru că am dorit să facem un cadou de Crăciun craiovenilor şi tuturor celor care ne vizitează», a explicat managerul muzeului craiovean, Mihai Fifor. La eveniment a participat şi Valeriu Ion Olaru, directorul general al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, care a prezentat, pe scurt, valoroasele colecţii ale instituţiei sibiene.
Expoziţia „Dăruire, dar din Rai” – care va putea fi vizitată timp de aproximativ două luni – încheie calendarul expoziţional 2011 al Muzeului Olteniei, în debutul noului an fiind anunţată redeschiderea expoziţiei de bază a Secţiei de Ştiinţele Naturii.
Sfârşitul de an este prăznuit printr-o generoasă dăruire la Muzeul Olteniei, făcută de instituţie printr-un inspirat şi rodnic parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu. «Încheiem „rotund” anul, pentru că tot cu o astfel de colaborare l-am început, din dorinţa de a pune în valoare o zonă extraordinar de frumoasă pe care craiovenii n-o pot vedea decât dacă se hotărăsc să călătorească într-acolo. Am zis că dacă nu reuşim să ducem oamenii la muzeu, aducem muzeul la oameni… Şi asta am făcut în cazul Muzeului „ASTRA”, prin intermediul mai multor expoziţii pe diverse teme deschise aici, la Craiova», a precizat managerul Muzeului Olteniei, Mihai Fifor.
Expoziţia „Dăruire, dar din Rai”, vernisată în Sala „Ştefan Ciuceanu” din clădirea nouă a instituţiei (strada „Madona Dudu” nr. 44), propune vizitatorului practic două expoziţii, ce converg către ideea de dar, de bucurie, de sărbătoare. Prima este de icoane pe sticlă – „33 de capodopere, foarte bine conservate, care înseamnă, de fapt, tot atâta istorie a picturii pe sticlă în Transilvania”, după cum a precizat Cornel Bălosu, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei. „Veţi regăsi aici în primul rând reprezentările de bază ale acestei iconografii populare, remarcabile altminteri, veţi regăsi zone importante de iconărit, veţi regăsi doi mari artişti – Savu Moga şi Matei Ţimforea. Toate aceste 33 de icoane demonstrează cât de valoroasă este colecţia muzeului sibian”, a adăugat acesta. Cealaltă expoziţie oferă bucuria trecerii într-un spaţiu şi un timp de asemenea primenite de sărbătoare: un interior ţărănesc – „odaia de la drum”, cum i se spune în zona noastră –, cu costume altfel decât cele cotidiene, provenite în special din Mărginimea Sibiului, piese de mobilier, ţesături şi ceramică.
Alături de managerul muzeului craiovean şi de cel al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, Valeriu Ion Olaru, la vernisajul de ieri a participat şi antropologul Nicolae Panea, care a afirmat că expoziţia „Dăruire, dar din Rai” „este o provocare, în primul rând, pentru că pune alături două muzee excepţionale ale ţării”. Referindu-se la „dialogul” dintre cele două expoziţii care o formează, a remarcat că acestea „vorbesc despre umilinţa cotidianului ţărănesc transilvănean şi îndumnezeirea cotidianului transilvănean. Pentru că avem o cameră obişnuită din Mărginimea Sibiului şi avem ferestrele deschise către Dumnezeu, care sunt icoanele…”.
Valeriu Ion Olaru, director general al Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” din Sibiu:
«Mă bucur să fiu alături de dvs., aşa cum am fost de-a lungul ultimilor ani, de când acest mare muzeu dezvoltă nişte programe culturale extraordinare, de când se dezvoltă o instituţie care va fi, după părerea mea, una cele mai importante instituţii de cultură din România şi nu numai. Am vrut să venim aici şi să vă oferim darurile noastre, ale ardelenilor, din patrimoniul „ASTREI”. Celor care n-au văzut încă ce avem noi la Sibiu le spun că avem unul dintre cele mai mari muzee din Europa, cel mai mare muzeu în aer liber din România, cu circa 100 de hectare, 400 de construcţii autentice, transferate de pe toate meleagurile ţării, cu o tematică absolut unică – civilizaţia populară tradiţională românească».
Prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorector al Universităţii din Craiova:
«Perioada aceasta concretizează un fel de sfinţenie a existenţei, pentru că deodată se pune în paranteză cotidianul şi viaţa capătă o altă semnificaţie, într-o relaţie aproape osmotică cu divinitatea, cu sfinţenia, în general. Dacă timpul creează această sfinţenie a existenţei, un astfel de spaţiu sigur creează o sfinţenie a teritoriului. De ce? Pentru simplu fapt că el marchează, fără nici o îndoială, nişte repere identitare ale urbei şi, prin aceasta, nişte repere identitare ale comunităţii. Şi astfel expoziţia aceasta, incavată într-un astfel de context sărbătoresc, are semnificaţii multiple şi mai ales profunde, din punct de vedere cultural».
