Premierul Victor Ponta a declarat aseară, într-o conferinţă de presă susţinută după întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu (la care presa n-a avut acces), de la Palatul Cotroceni, că cel care va reprezenta România la Consiliul European din 22-23 noiembrie, de la Bruxelles, va fi şeful statului, dar a ţinut să specifice că, din punctul de vedere al Guvernului, propunerea făcută de preşedintele UE cu privire la fondurile ce vor fi alocate ţării noastre în perioada 2014-2020 este „neacceptabilă”. „Propunerea recent prezentatã de preºedintele Van Rompuy, care presupune reducerea sumelor atât la politica agricolã comunã, cât ºi la fondurile de coeziune, din punctul de vedere al Guvernului este neacceptabilã. Se poate ajunge pânã la folosirea dreptului de veto al României. (…) Preºedintele m-a anunþat cã doreºte sã participe personal la Consiliul European, pentru a obþine aceste douã obiective fundamentale pentru România. Am luat act, iar Traian Bãsescu va participa la Consiliul. (…) Domnia sa (n.r. – Traian Bãsescu) mi-a spus cã are o îndelungatã experienþã ºi cã doreºte sã participe. Nu cred cã România are nevoie în momente de crizã la nivel european de crizã la nivel naþional. (…) Consilierii guvernamentali implicaţi în stabilirea poziţiei României pentru bugetul comunitar aferent perioadei 2014-2020 vor merge la Palatul Cotroceni, pentru a-l informa şi sprijini pe şeful statului în vederea negocierilor de la Bruxelles”, a precizat premierul.
Viitorul buget UE prevede reduceri de fonduri pentru România, în condiţiile în care statele donatoare vor să contribuie cu mai puţini bani, iar ţara noastră nu a fost capabilă să cheltuie fondurile actuale. O reducere de 74,5 miliarde de euro, faţă de cele 1.033 de miliarde propuse de Comisia Europeană, iată ultima idee aruncată pe masă, miercuri, de preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. Documentul, cu caracter confidenţial, a fost prezentat colegiului de comisari, potrivit RFI România. Acesta merge în sensul reducerilor cerute de marii contributori la bugetul UE (Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda), care doreau de fapt o reducere de minimum 100 de miliarde.
