Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îmbrăcată în culorile Ucrainei, galben şi albastru, a pronunţat miercuri, în Palatul Parlamentului European de la Strassbourg, tradiţionalul discurs, întins pe durata a 57 de minute, privind „starea naţiunii”, exerciţiu inspirat din politica americană, difuzat în direct de media audiovizuală din numeroase state membre. Este al treilea discurs pentru „VDL”, ex-ministru german al Apărării, surprinzător propulsată în fruntea Comisiei Europene în 2019, fără nici o îndoială crucial, pentru toţi, în timp ce UE traversează o criză de o imensă gravitate prin războiul din Ucraina. „Este un război contra securităţii noastre energetice, contra economiei noastre, contra valorilor noastre şi contra viitorului nostru(…). UE va continua să crească presiunea asupra Rusiei şi nu consideră oportun să caute liniştirea lucrurilor. Sancţiunile nu vor fi ridicate. Ora este a determinării, nu a calmării”, a martelat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a furnizat peste 19 miliarde euro ajutor financiar fără a mai lua în consideraţie ajutorul militar. Discursul tranşant al preşedintei Comisiei Europene, venită în hemyciclu însoţită de soţia preşedintelui Ucrainei, Olena Zelenski, cu care s-a deplasat apoi la Kiev (pentru a treia oară de la începutul anului), a avut şi inserturi mai greu de înţeles. „Trimiteţi facturile la Moscova”, acuzându-l pe Vladimir Putin de a fi singurul vinovat de criză. Ursula von der Leyen a făcut referiri la plafonarea profiturilor, reforma de profunzime pe piaţa de curent electric, reducerea consumului de curent electric, promisiunea unei „defence of democracy act” (o propunere legislativă pentru sancţionarea interferenţelor în procesul electoral). O întrebare stăruie, chiar pe fondul solidarităţii clamate şi plafonării preţului la curent electric şi gaz: cât timp opinia publică occidentală va susţine sancţiunile contra Rusiei? Chiar dacă acestea au provocat Rusiei o scădere a PIB-ului cu 6% pe 2022. Dacă peste câteva zile extrema dreaptă câştigă alegerile în Italia, ca să dăm un exemplu, asaltul pentru ridicarea sancţiunilor s-ar putea dubla, opinează analiştii. Vin apoi alegerile din Bulgaria şi Letonia, după cele din Suedia, toate marcate de un puseu naţionalist. Olaf Scholz, cancelarul german, criticat în Ucraina, care şi-a pierdut răbdarea, dar şi în propria coaliţie, pentru reticenţele privind livrarea blindatelor Marder şi Leopard 2, după ce marţi s-a întreţinut cu Vladimir Putin, şi a vizitat baza militară de antrenament Putlos (25 august 2022) unde se derulează un program de pregătire a militarilor ucrainieni, are încă ezitări. În total cele 27 de ţări membre dispun de o capacitate de stocare a gazelor de 1140 terawaţi-oră (TWh). În valori absolute Germania, Franţa, Italia şi Olanda sunt ţările cu cele mai mari capacităţi de stocare, în timp ce multe altele (Grecia, Finlanda, Estonia) nu deţin spaţii de stocare. Care reprezintă 27% din consumul anual. Pentru Franţa stocajul la nivel maxim echivalează cu 28% din nevoile anuale, dar Emmanuel Macron a decretat deja că francezii trebuie să plătească preţul libertăţii Ucrainei. O frază forte din discursul UDVL: „Noi suntem în cea mai profundă recesiune după cel de al doilea război mondial”. E drept cuvântul inflaţie n-a apărut decât o singură dată în discurs. Oricât de tranşant s-a dovedit discursul Ursulei von der Leyen, el nu lămureşte lucrurile, ci mai degrabă le complică. Fiindcă de la Moscova, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că alimentarea în continuare a Kievului cu armament ar putea conduce la situaţia în care campania militară să urce la alt nivel. Potrivit spuselor sale, în acest caz ţările occidentale nu vor mai putea „să stea în casele şi apartamentele lor curate deoarece totul se va aprinde în jurul lor”. Asta după ce biroul lui Volodimir Zelenski a publicat marţi un proiect privind garanţiile de securitate pentru Ucraina, în calitatea de garanţi Kievul propunând ţările UE, SUA, Marea Britanie, Australia şi Turcia. Documentul prevede investiţii străine în industria de armament şi informaţii sensibile de la serviciile speciale, desfăşurarea de exerciţii militare pe teritoriul ţării cu aducere de instructori şi consilieri străini. Ţările UE trebuie să asigure livrări constante de arme Kievului şi să-l ajute financiar. Ursula von der Leyen şi-a încheiat discursul afirmând că astăzi curajul are un nume şi acest nume este Ucraina. Ceea ce se petrece astăzi este o revoluţie.
