Petrecere de suflet pentru timoceni / O frumoasă… „Seară românească”, la Kladovo

0
135

La Kladovo se respectă tradiţia, astfel că şi anul acesta s-a organizat o amplă festivitate la care au luat parte români de-o parte şi de-a alta a Dunării: „Seara românească”, evenimentul de suflet al românilor timoceni. Petrecerea cu cântece şi dansuri, dar şi mâncare tradiţională românească, a ţinut până dimineaţa în zori. Fete frumoase, românce adevărate, au defilat pe podium în cadrul unul concurs de Miss, intitulat sugestiv „Cea mai frumoasă româncă”. Se putea numi, pe bună dreptate, chiar şi „Cele mai frumoase românce”, juriul având o sarcină grea de îndeplinit, şi anume să o aleagă pe cea mai chipeşă din cele mai frumoase şi ambiţioase românce de pe Valea Timocului. Sufletul petrecerii a fost, şi de data aceasta, unul din cei mai proeminenţi lideri ai românilor din Timoc, Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea“ din Kladovo. 

Tihan Matasarevici, prin ambiţie deosebită, dar şi prin muncă şi devotament organizează, an de an, în toiul verii, prin asociaţia pe care o conduce la Kladovo, un festival al tradiţiei şi culturii româneşti, căreia i-a spus generic „Seară românească”. Manifestarea reuneşte, an de an, peste 250 de oameni, români ai locului, dar şi români de pe malul celălalt al Dunării, care vin din curiozitate, din dorinţa de a se distra româneşte, de a simţi româneşte şi de a socializa cu fraţii lor din Valea Timocului.  Liderul românilor din Timoc, Tihan Matasarevici, nu s-a lăsat nici anul acesta şi în urmă cu o săptămâna i-a mai strâns încă o dată, laolaltă, pe români, într-un cadrul deosebit, la o seară cu adevărat românească, unde nu au lipsit muzica de calitate, concursul „Miss Românca”, dar nici bucatele tradiţionale româneşti.

S-a vorbit numai în limba română

Evenimentul s-a desfăşurat şi anul acesta tot la hotelul Djerdap, aflat pe malul Dunării în Kladovo, într-un cadrul foarte select, dar şi tradiţional în acelaşi timp. „A o fost o seară inedită. Anul acesta dedicată în exclusivitate limbii române, deoarece la această manifestare s-a vorbit, în premieră, doar în limba română. În ultimii ani, evenimentul cultural de excepţie a fost precedat de câte o masă rotundă cu teme incitante despre români şi despre continuitatea limbii şi a identităţii româneşti în Valea Timocului. Anul trecut, de pildă, masa rotundă dinaintea petrecerii româneşti a fost considerată una istorică şi a trasat multe dintre coordonatele a ceea ce a urmat, în special a reuşit să stârnească dorinţa aprinsă a liderilor comunităţii româneşti din Timoc de a proceda la unificarea asociaţiilor româneşti în scopul transmiterii unor mesaje mult mai puternice şi mai bine direcţionate către autorităţile române, sârbe şi europene pentru respectarea drepturilor fundamentale ale comunităţii româneşti de pe Valea Timocului. Anul acesta am schimbat puţin programul cu care obişnuisem invitaţii şi nu am mai organizat niciun fel de dezbatere, am trecut direct la dans, muzică şi voie bună”, a spus Tihan Matasarevici, mândru de evenimentul pe care l-a organizat atât anul trecut, cât şi anul acesta.

Costume populare tradiţionale, pe podium

Tradiţionala manifestare de anul acesta, „Seara românească“, mult aşteptată de românii din Timoc şi nu numai, a fost un prilej de exprimare a identităţii culturale româneşti, dar şi un prilej de a vorbi şi a se distra româneşte alături de fraţii de pe malul celălalt. Momentul cel mai aşteptat au fost, bineînţeles, alegerea celei mai frumoase românce din zona Kladovo şi desemnarea celui mai frumos costum popular. Un adevărat regal de frumuseţe impresionează anual asistenţa, iar fetele îşi etalează splendoarea atât de binecunoscută a româncelor de pe tot globul. Şi anul acesta au venit la concurs cele mai chipeşe românce, ambiţioase de fel şi harnice peste măsură. Pentru membrii juriului a fost destul de greu să aleagă între atâtea şi atâtea frumuseţi, însă în fiecare an trei dintre domnişoarele ce poartă cu mândrie costume populare româneşti sunt desemnate frumuseţile anului, primind cadouri de la sponsorul concursului.

Cea mai frumoasă româncă: Iovana Cojokici, din Novi Sip

Costumele tradiţionale au făcut deja înconjurul lumii, ele fiind admirate de foarte mulţi străini, fiind duse la expoziţie şi în Bucureşti, la Muzeului Ţăranului Român. Nu mai puţin de zece fete, una mai frumoasă decât cealaltă, s-au întrecut la concursul de „Cea mai frumoasă româncă“, însă doar trei au fost laureate. În cele din urmă, cel mai frumos costum popular, în opinia juriului, a fost purtat de Iovana, din Kladuşniţa, iar cea mai frumoasă româncă a fost aleasă Iovana Cojokici, din Novi Sip. Locul al doilea a fost ocupat de Silvana Ivaşkovici din Korbova, iar locul al treilea a fost adjudecat de Zoriţa Budujkici, din Kladuşniţa.

Reprezentanţi de onoare

Ca de fiecare dată, evenimentul este onorat de oameni importanţi, reprezentanţi ai statului român, dar şi de personalităţi marcante de prin partea locului, adevărate voci ale românismului. Din partea Ambasadei României la Belgrad  a fost prezent ataşatul cultural Alexandru Petruţ. Părintele protopop Boian Alexandrovici, un adevărat simbol al luptei pentru afirmarea identităţii culturale şi religioase a românilor din Valea Timocului, a onorat invitaţia organizatorilor şi a rostit un discurs emoţionant. Au mai participat şi oaspeţi români din comuna Bozovici. Preşedintele juriului şi unul dintre cei mai inimoşi participanţi la eveniment a fost Bojidar Iankovici, consilierul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia, dar şi sponsorul principal al concursului de miss, prin firma sa de produse cosmetice – HEMEL.

 

Bojidar Iankovici, consilierul Mişcării Democrate a Românilor din Serbia: „Poporul român de pe aceste meleaguri a fost din totdeauna ospitalier, cinstit şi vesel. Cu muzica s-a născut, cu muzica s-a botezat, cu muzica s-au logodit tinerii, cu muzica la nunţi au petrecut, au sărbătorit şi tot cu muzica pe ultimul drum au plecat. Nu trebuie să uităm tradiţiile şi limba vorbită înainte de a pleca la şcoală. Oriunde ne aflăm, valorile tradiţionale româneşti trebuie să le avem în prim plan. Nu contează cum ni se numesc copiii şi unde sunt născuţi, mereu trebuie să se aibă în vedere unde ne sunt rădăcinile. Şi noi suntem aici în seara aceasta, unde cu muzică şi voie bună trebuie să expunem valorile frumuseţii poporului român de pe aceste meleaguri. Vom alege cel mai frumos costum popular şi cea mai frumoasă româncă, dintre frumoasele participante din această seară“.