Timp de 35 de ani, între rafturile de bibliotecă din Cetatea Sfântă, Matei Romeo Pitulan, în special în anii petrecuţi în liniştea de la „Accademia di Romania in Roma”, a studiat. Evenimentul cel mai important din istoria Creaţiei: -jertfa fiului lui Dumnezeu prin pătimire şi cumplita moarte spre spălarea păcatelor oamenilor urmată de gloriasa Lui Înviere şi de înălţare la Ceruri-, l-a preocupat în mod special. În cartea sa „Jurnal de bibliotecă” (Ed. „Vremea”, 2019), Matei Romeo Pitulan ne seduce de-a dreptul prin cercetările sale. Anul fondării Romei, 753 d.Hr. era considerat primul an al istoriei. Cu trecerea timpului creştinii au realizat că în primii ani Roma a fost păgână şi că, de drept, numărătoarea ar trebui să înceapă de la evenimentul istoric –religios, care a schimbat destinul umanităţii: naşterea lui Iisus Hristos. Această socoteală s-a impus târziu, după 450 de ani de la naşterea Mântuitorului, favorizată de cotropirile popoarelor barbare şi de hărţuirea şi dezmembrarea imperiului roman care nu mai era considerat „centrul istoric al existenţei”. Acum se putea concepe un nou calendar care trebuia să impună, ca an decisiv al începutului, anul naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Dar s-a constatat că nimeni nu cunoştea nici o sursă care să indice ziua, luna, sau chiar anul naşterii lui Iisus, deoarece chiar şi autorii Evangheliilor, Matei, Marcu, Luca şi Ioan omiseseră acest important „amănunt” în scrierile lor. Apostolii notaseră episoadele importante din viaţa lui Iisus, fără să fi fost preocupaţi de ordinea succesiunii anilor. Datul istoriei face să vină pe lume Dionigi (Dyonisius Exiguus, c 500-550 d. Hr.), erudit călugăr din Scythia Minor, Dobrogea de astăzi, care a trăit şi activat la Curtea papală sub 10 papi. Din cauza înălţimii reduse era numit „Il piccolo”. A fost unul dintre oamenii cei mai inteligenţi şi mai bine pregătiţi din epocă, un strălucit teolog, autorizat cunoscător al istoriilor bisericii şi al cronologiei religioase. Printre altele a îngrijit o importantă colecţie de decrete papale şi decizii ecumenice comentate de el personal. Papa Ioan I (523-526 d.Hr.) a decis în anul 523 ca Dionigi să se ocupe şi să descopere datele Sfintelor Paşti, în conformitate du deciziile luate în Conciliul de la Niceea. „Il Piccolo” nu se ştie cum a făcut calculele, probabil s-a bizuit pe câteva precise şi serioase indicaţii furnizate de scrierile evanghelice. Astfel pornind de la Evanghelia lui Luca, călugărul descoperă că de la începutul vieţii publice „şi Însuşi Iisus era ca de 30 de ani când a început” (Luca III, 23). Această descoperire era deci deja ceva. Dar care era anul în care Iisus avea 30 de ani? Dionigi îl află dintr-un alt verset „era l’anno quindicesimo del regno dell’imperatore Tiberio”. Cum predecesorul lui Tiberiu a murit la 19 august anul 14 după Hristos şi domnia lui Tiberiu începea la 20 august, iar în anii următori sunt socotiţi de la 10 decembrie data reînoirii puterii „tribuniciare” a împăraţilor, anul 15 începe deci la 10 decembrie 27 d.Hr.. Născut între anii 4 şi 7, Iisus avea deci 30-34 de ani, când a început Ioan să boteze. Dionigi a consultat cu răbdare lungi liste cu date cronologice şi a dedus că anul 15 al domniei lui Tiberiu, în timpul căruia Iisus a început să predice corespunde cu anul 783 de la fondarea Romei. Scăzând cei 30 de ani ai lui Iisus de când acesta începuse să predice „Il Piccilo” obţine anul 753. Aşadar data naşterii lui Iisus ar fi 25 decembrie 753 iar anul 754 devine anul 1 după Hristos, iar anul 755 anul 2 d.Hr., etc.. Cine îşi poate imagina astăzi bucuria şi emoţia încercată de „Il Piccolo” când a realizat că era primul care calculase anul de graţie al naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Faima descoperirii sale s-a răspândit în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii antice. La noi în ţară aceste datări apar pe „Molitfelnicu Slavon” tipărit de Dimitrie Liubavici la Târgovişte în anul 1545 d.Hr.. Când „Il Piccolo” a murit după câţiva ani de la revoluţionara sa descoperire în registrele defuncţilor parohiei a fost consemnat: călugărul Dionigi a decedat în anul 550 d.Hr. al calendarului său. În calendarul ortodox, Sf. Cuvios Dionisie Exiguul (cel smerit) din Dobrogea este pomenit în ziua de 1 septembrie la începutul fiecărui an bisericesc.
P.S. Acest articol este scris prin consultarea cărţii „Jurnal de bibliotecă” al lui Matei Romeo Pitulan, cu respectarea exactă, a datelor autorului.
