România trebuie să dea înapoi CE 74,9 milioane euro

0
305

CE va recupera o sumă de 74,9 milioane euro alocată României pentru agricultură şi cheltuită în mod incorect, neregulile vizând controalele şi furnizarea de informaţii inexacte fermierilor. În total, autorităţile europene impută statelor membre 530 milioane euro. Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro), Spaniei (115 milioane euro) şi României. Neregulile din România vizează „puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (n.r. – de identificare a parcelelor agricole) în ceea ce priveşte controalele administrative încrucişate, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi controalele ineficiente la faţa locului în privinţa ajutoarelor pe suprafaţă”, potrivit unui comunicat al CE. Decizia Comisiei are legătură şi cu măsurile de dezvoltare rurală pe suprafaţă. „În cadrul aşa-numitei proceduri de verificare şi închidere a conturilor, Comisia Europeană reclamă astăzi (vineri, n.r.) o sumă totală de 530 de milioane de euro reprezentând fonduri din cadrul politicii agricole a UE cheltuite în mod incorect de statele membre. Banii revin la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementările UE sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. Statele membre sunt responsabile cu efectuarea plăţilor şi cu controlarea cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia are obligaţia de a se asigura că statele membre au utilizat fondurile în mod corect”, se precizează în comunicatul CE. Acţiunea CE afectează Bulgaria, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, România şi Regatul Unit. Greciei îi sunt imputate 137,23 milioane euro pentru cheltuieli ineligibile şi deficienţe majore ale Sistemul de informaţii geografice utilizat pentru cultivarea măslinelor şi ale controalelor la faţa locului, precum şi încă 122,38 milioane de euro din cauza controalelor la faţa locului insuficiente, precum şi din cauza deficienţelor sistemului de identificare a parcelelor agricole şi a controalelor administrative încrucişate referitoare la ajutoarele pe suprafaţă. Corecţia financiară este proporţională cu rata erorilor. Decizia a fost luată în urma unui proces de conciliere între Comisie şi statele membre, pe baza datelor obiective de pe teren şi a riscului de utilizare incorectă a fondurilor.