Comisia Europeană va face publică o strategie la nivel european privind integrarea romilor. Până la sfârşitul anului 2012, România va avea la dispoziţie 360 milioane de euro pentru integrarea romilor, sumă care, va creşte anual. România este deficitară la accesarea fondurilor europene iar bilanţul a ceea ce s-a realizat până acum pentru romi, prin fondurile structurale, prezintă aspecte contradictorii: pe de-o parte, unele lucruri merg destul de bine, existând ONG-uri care au fost în măsură să înceapă proiectele şi să primească finanţările pentru activităţile derulate în favoarea romilor; pe de altă parte, sunt foarte multe plângeri referitoare la ritmul în care lucrurile avansează şi la regulile aflate în continuă schimbare. Se vorbeşte frecvent, generând serioase frustrări, despre dificultatea de a planifica şi necesitatea ca organizaţiile mici să vină cu finanţări proprii înainte ca banii din fondurile publice sau din fondurile Uniunii Europene să ajungă.
Comisia Europeană a fost sesizată cu privire la aceste probleme, în mai multe rânduri şi încearcă, în colaborare cu autorităţile române, să grăbească procedurile de virare a banilor şi să rezolve aspectele legate de calitatea proiectelor. Peter Stub Jorgensen, director în cadrul Directoratului General pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene, a vorbit la cea mai recentă vizită în România, că statul nu a fost foarte bine pregătit în acest domeniu, motiv pentru care finanţările proiectelor din Fondul Structural European au fost blocate pentru o perioadă de trei luni. „Sunt aici pentru a doua oară în acest an şi voi aborda problema legată de blocarea finanţărilor şi execuţia lentă a procedurilor financiare. Putem rezolva această problemă şi vom lucra împreună cu autorităţile de management pentru a accelera procedurile. Statul român nu a fost foarte bine pregătit. Mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte gestionarea programelor, calitatea funcţionarilor, mă refer aici la studiile şi calificările profesionale ale acestora. Există încă multe legi care nu respectă reglementările Uniunii Europene, iar ONG-urile nu au experienţă în gestionarea acestor programe. Sunt multe probleme şi acum nu suntem mulţumiţi pe deplin”, a declarat Peter Stub Jorgensen.
Activitatea Centrului Local Antidiscriminare de la Craiova, aproape de final
Centrul de Resurse Juridice, Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării şi Fundaţia italiană „Giacomo Brodolini “, se află de partea celor care au reuşit să acceseze fonduri, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 pentru proiectul „Reţea multiregională de servicii de consiliere antidiscriminare pentru incluziunea socială a persoanelor discriminate “, reuşind să deschidă în ţară şase centre antidiscriminare la Piteşti, Sibiu, Alba Iulia, Baia Mare, Bistriţa şi Craiova. Centrul Local Antidiscriminare din Craiova, a fost inaugurat în luna mai a anului trecut şi funcţionează în incinta DGASPC Dolj, având rolul de a oferi consultanţă pentru prevenirea şi combaterea discriminării pe piaţa muncii atât a victimelor, cât şi a angajatorilor, sindicatelor sau organizaţiilor neguvernamentale. Activitatea centrului este asigurată de coordonatorul Florin Bonciog, colaboratorul din partea Consiliului Judeţean Dolj, Radu Canţăr şi Izabela Tudorache, colaborator din partea DGASPC Dolj. Luna septembrie va fi ultima în care se derulează proiectul, singura variantă ca Centrul să-şi continue activitatea fiind aceea de a fi preluat de administraţia locală.
„Oamenii trebuie să fie informaţi”
Centrul Local Antidiscriminare Dolj, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Tinerilor pentru Europa şi Primăria Filiaşi a organizat, vineri, o sesiune de informare privind discriminarea pe piaţa muncii. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale în frunte cu primarul Nicolae Stăncioi, asistenţi şi mediatori sociali, Alin Golumbeanu preşedintele ANTE, organizaţie non-profit din domeniul egalităţii de şanse, dar şi persoane care fac parte din grupuri vulnerabile – romi, şomeri şi asistaţi social. „Fie că fac parte dintr-un grup vulnerabil, fie că reprezintă instituţii care lucrează cu persoane defavorizate, toţi cei prezenţi se confruntă într-un fel sau altul cu fenomenul de discriminare. Motivul pentru care suntem aici este acela de a-i informa cu privire la formele de discriminare, măsurile de combatere a fenomenului, sancţiunile prevăzute de legislaţie în aceste cazuri, precum şi exemplele de bune practici în domeniu. Am desfăşurat acţiuni asemănătoare în instituţii publice şi companii private din întreg judeţul şi consider că este necesară o promovare a noţiunii de egalitate de şanse pe piaţa muncii, atât în rândul angajaţilor cât şi al angajatorilor, oamenii trebuie să fie informaţi”, a explicat Florin Bonciog, coordonatorul CLA Dolj.
„Ar trebui să existe o preocupare mai mare în acest sens”
Lipsa de informare şi de reacţie în ceea ce priveşte discriminarea la nivelul judeţului Dolj este reflectată şi în statistica emisă de CNCD, conform căreia, în 2010, 12 plângeri au ajuns la Bucureşti. Acest lucru nu înseamnă că discriminarea are o frecvenţă redusă sau că a fost eradicată. Înfiinţarea unui centru regional de informare şi consiliere la Craiova indică necesitatea unor măsuri sociale pentru atenuarea fenomenului. „Astfel de acţiuni de informare a cetăţenilor sunt necesare, ar trebui să existe o preocupare mai mare în acest sens pentru că oamenii ajung să confunde, de pildă, discriminarea cu diferenţierile justificate şi atunci reacţiile lor sunt exagerate. Noi suntem deschişi la colaborările de acest fel cu ONG-urile, drept dovadă am colaborat cu Centrul Local Antidiscriminare Dolj şi cu Asociaţia Naţională a Tinerilor pentru Europa la organizarea acestui seminar informativ”, a spus Nicolae Stăncioi primarul oraşului Filiaşi.
„Ar trebui să vorbim de cetăţeni care să se bucure de toate drepturile”
Proiectul de integrare a romilor, implementat în judeţul Dolj are ca obiectiv evitarea situaţiei ca unele grupuri să fie excluse de pe piaţa muncii, din cadrul sistemelor de sănătate, din societate în general. Toţi oamenii trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi, fără ca originea etnică, regiunea unde trăiesc sau apartenenţa culturală să joace vreun rol. „Trebuie să facem o diferenţă la nivel de terminologie. Sunt folosiţi termeni precum integrare, asimilare, incluziune. În principiu, ar trebui să vorbim de cetăţeni care să participe deplin în societate şi care să se bucure de toate drepturile. Această situaţie ar fi ideală, numai că lucrurile sunt aşa cum le ştim cu toţii şi atunci venim în întâmpinarea acestor oameni prin astfel de programe, explicându-le ce drepturi au şi cum se pot apăra. Suntem conştienţi că lucrurile nu se vor rezolva peste noapte, pentru că este nevoie de timp, muncă şi implicare. În această idee am pus bazele Asociaţiei Naţionale a Tinerilor pentru Europa pe domeniul egalităţii de şanse şi ne dorim ca aceasta să fie veriga de legătură dintre cetăţenii oraşului Filiaşi şi Centrul Local Antidiscriminare Craiova”, a declarat Alin Golumbeanu preşedintele ANTE.
LAVINIA ILINA şi MARIN TURCITU
