La Primăria Carpen, cele mai multe proiecte cu cofinanţare pentru dezvoltarea comunei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru localnici sunt doar pe hârtie, iar fiecare redistribuire a fondurilor de către Guvern trezeşte speranţa autorităţilor că localitatea se află pe lista „cu noroc”. Fie că e vorba de bază sportivă, fie de reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale sau alimentarea cu apă, banii ajung cu greu la Carpen, unde se doreşte intrarea în normalitate şi transpunerea proiectelor stufoase în plan material pentru ca oamenii să se poată bucura de utilitatea lor.
Despre starea lucrurilor în comuna doljeană Carpen cel mai bine ne poate lămuri primarul localităţii, ec. Ştefan Vasilcă. Proiectele cu cofinanţare, privite cu mare interes de autorităţile locale, s-au transformat din planurile de anul trecut în planurile pe anul acesta, pentru că finanţările nu au venit, iar banii de la bugetul local nu sunt suficienţi pentru a demara lucrări ample, precum reţeaua de alimentare cu apă sau canalizarea. Se fac eforturi pentru a aloca bani din bugetul local pentru cheltuieli de reparare a unui drum sau a unei clădiri de interes public. Nici baza sportivă nu s-a finalizat, deşi proiectul datează din 2008.
„Până la sfârşitul lunii martie vom scoate la licitaţie proiectul pe Măsura 1.2.5 pentru drumuri de exploatare agricolă, în valoare de 500.000 de lei, cu o investiţie a Primăriei Carpen de 775.000 lei. Este vorba de drumuri ce leagă Cleanovul de comuna Vela pe o lungime de 9,6 km. Aşteptăm în continuare aprobarea proiectului pentru introducerea apei în cele trei sate – Carpen, Cleanov şi Gebleşti, proiect cu o valoare de 6.200.000 lei, cofinanţare în valoare de 650.000 lei, un proiect ce se află în derulare la Mediu şi, probabil, anul acesta ne vom apuca de lucru. De asemenea, am făcut un proiect pentru o bază sportivă multifuncţională, atunci când am fost ales în funcţie. Am lucrat serios la el, am plătit partea de cofinanţare, în valoare de 120.000 de lei, dar am fost nevoiţi să sistăm lucrările, pentru că cele patru miliarde de lei pe care trebuia să le primim de la Guvern nu au mai venit. Probabil o să se degradeze dacă nu primim banii ca să continuăm lucrările… Am pus, totuşi, deoparte, banii pentru baza sportivă, ca să putem menţine fişa de investiţii deschisă”, a declarat primarul Ştefan Vasilca.
“De câte ori plouă avem probleme cu inundaţiile”
Poate cel mai important proiect dintre toate este cel pe Măsura 3.2.2, un program integrat ce include asfaltarea a 9.700 metri de drumuri comunale, construcţia unor poduri mari: unul peste Terpeziţa, unul peste Desnăţui şi un altul pe strada Primăriei. În acelaşi proiect mai sunt prinse şi alte obiective, valoarea totală a proiectului ridicându-se la 2.500.000 de euro. Proiectul are toate şansele să fie aprobat având maximul de puncte – 69. Gradul ridicat de pericol în caz de inundaţii şi pagubele produse de revărsarea celor două cursuri de apă din vecinătate: Terpeziţa şi Desnăţui. „Avem proiectul pe Măsura 3.2.2 pentru care avem eligibilitate, dar reportabilitate, în schimb am depus memoriu tehnic şi alte documente din care a reieşit că localitatea noastră a fost calamitată în anii 2005-2006 din cauza inundaţiilor, motiv pentru care proiectul are o eligibilitate mult mai mare. În fiecare an, de câte ori plouă avem probleme cu inundaţiile. Şi anul trecut s-a deplasat o comisie în comună, constatând pagubele produse de vărsarea pârâurilor. Numai evaluarea pagubelor făcută de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă la cele trei poduri din comună a ajuns la 90 de miliarde de lei vechi. În schimb, nu s-a întâmplat nimic, a rămas acelaşi dezastru. Nu ştiu ce putem face, aşteptăm doar ca Dumnezeu să ne ţină şi să nu se reverse cele două râuri. Când sunt inundaţii sunt afectate terenurile agricole, casele oamenilor. În 2005 au fost inundate 19 case şi s-au reconstruit 11, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Dolj”, a explicat edilul.
Centrul social, în stand-by
Proiectul integrat prevede şi deschiderea unui centru social în comuna Cleanov, care să servească drept adăpost pentru bătrânii care nu se pot îngriji singuri sau centru educaţional pentru copiii de aici. „Aveam în plan realizarea unui centru social, prins pe Măsura 3.2.2. Cu ceva timp în urmă a funcţionat un centru social care a fost afectat de inundaţiile din 2005 şi 2006, aşa cum a reieşit din raportul de expertiză întocmit de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acest centru social presupunea două variante. Una dintre ele ar fi fost pentru copiii care nu au posibilitatea să înveţe acasă, iar a doua era pentru bătrânii din comună care nu au familii. Deocamdată, aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu aceste proiecte”, a spus Ştefan Vasilcă.
Garda de Mediu a trecut şi pe la Primăria Carpen
În 2010, autorităţile locale au avut parte de controale numeroase din partea comisarilor Gărzii de Mediu. Deloc intimidată de starea de incompatibilitate în care persistă de mai bine de doi ani, Ileana Şerban, directoarea Gărzii de Mediu, a comandat o serie de controale la unele primării din judeţ, mai puţin cele portocalii, care s-au lăsat cu amenzi grele. „Am avut şi câteva probleme, pentru că Primăria a fost amendată de Garda de Mediu, în decursul anului 2010, cu 750 de milioane, din care am plătit 150 de milioane, iar pentru restul de 600 de milioane am făcut recurs şi am câştigat la Judecătoria Craiova. Nu ştim la acest moment dacă Garda de Mediu va mai face recurs la această hotărâre. Am fost amendaţi pe motiv că am fi luat nisip dintr-o carieră care este proprietate a Primăriei Carpen şi am fi pus pe drumuri pentru a astupa câteva gropi. Realitatea e cu totul alta, acolo fiind o carieră exploatată de zeci de ani”, a declarat Ştefan Vasilcă.
Ştefan Vasilca, primarul comunei Carpen: “Am scos la licitaţie un proiect pe Mediu pentru montarea de panouri solare, în valoare de 12 miliarde lei vechi, şi probabil că în luna aprilie vom demara lucrările. De acest proiect vor beneficia Primăria, Căminul Cultural din Cleanov, cele trei şcoli din comună, baza sportivă. Avem un proiect grandios, pe care sper să reuşim să îl implementăm: construirea panourilor cu celule fotovoltaice, în valoare de zece milioane de euro, care s-ar desfăşura pe o suprafaţă de 15 hectare. Ideea ar fi ca un hectar să îl folosim pentru centrală şi din cei 9 megawaţi pe care îi vom produce un megawatt să-l dăm cu plată, probabil la jumătate de preţ, iar restul de 8 megawaţi să-i introducem în sistemul naţional pentru vânzare”.
ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA
