Costisitoare alegeri parţiale şi din ambiţii … prosteşti!

La Braloştiţa şi Giubega urmează să fie organizate alegeri parţiale, după dizolvarea consiliilor locale, constatată prin hotărâri definitive ale instanţei de contencios-administrativ. Nu s-a ajuns la neadoptarea nici unei hotărâri, în trei şedinţe ordinare consecutive, din motive de forţă majoră, ci din cauză că „unii” dintre consilierii locali nu s-au mai înţeles cu „ceilalţi”. O tabără, care se proclamă de stânga sau de dreapta, deşi este tot un drac la nivelul colectivităţii respective, nu se mai suportă cu cealaltă tabără, care se doreşte ostilă. Legiuitorul, atât în Legea nr. 393/2004, privind statutul aleşilor locali, cât şi în Legea nr. 215/2001, modificată, remodificată şi republicată, a avut în vedere multe aspecte privind drepturile, obligaţiile şi răspunderile aleşilor locali, dar nu a prevăzut expres şi sancţionarea celor vinovaţi de derapaje menite a conduce la dizolvarea consiliului local şi necesitatea organizării de alegeri parţiale, cu cheltuielile aferente de la guvern. Mai exact, cu bani publici. Spune Statutul aleşilor locali că reprezentanţii colectivităţilor locale au îndatorirea de a participa, pe toată durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiilor locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună credinţă şi fidelitate, faţă de ţară şi colectivitatea care i-a ales? Am citat din lege. Spune, dar …vax. Se jură, după validarea mandatului de ales local, aşa cum prevede Legea nr. 215/2001, republicată şi reactualizată: „jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului)… Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”? Ei şi? Nu a murit nimeni dintr-un jurămnt strâmb. Problema devine însă dramatică pentru colectivităţile afectate de nechibzuinţa, de fapt iresponsabilitatea aleşilor care vor fi … realeşi. La Coşoveni, de pildă, după dizolvarea Consiliului local şi alegerile parţiale organizate, 9 din 13 consilieri au redobândit mandate noi, fiind, cum se spune, realeşi, prin investiţia de încredere a localnicilor. Dar cu costuri suportate de la Guvernul României. Nu ar trebui trecut uşor peste amputarea prelungită a întregii activităţi a primăriilor respective, care, în absenţa „deliberativului”, funcţionează în regim de avarie. După 24 de ani de la prima lege a administraţiei publice locale (Legea nr. 69/1991) şi a atâtor rânduri de alegeri, pentru desemnarea entităţilor publice locale, încă nu s-a reuşit deplina conştientizare a celor care îşi asumă statutul de ales local, prin votul colectivităţii, ceea ce spune multe, inclusiv „de ce suntem altfel”, interogaţie pe care caută să o lămurească, într-un eseu, însoţită de destulă gâlceavă, istoricul Lucian Boia. În fine, alegerile parţiale, la o dată pe care o va fixa guvernul deja somat de opoziţie, vor include şi comunele Bârca, Terpeziţa, Argetoaia, unde, din motive diferite, sunt disponibilizate funcţiile de primar. Sub semnul întrebării sau în suspans – Daneţi şi Ţuglui – pentru problemele cu justiţia pe care le au primarii comunelor respective. Şi mai sunt localităţi unde organizarea de alegeri parţiale este … imineantă, nu le mai enunţăm fiindcă se aşteaptă verdicte definitive din partea instanţelor.