Mâine deputaţii europeni vor vota pentru a alege un succesor al preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Vor fi aleşi, de asemenea, şi vicepreşedinţii şi chestorii. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului EPP din PE susţine că aceste alegeri sunt importante pentru că preşedintele reprezintă imaginea Parlamentului European iar elementul de noutate constă în ruperea acordului politic dintre grupurile PPE şi S&D.
Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al preşedintelui, vicepreşedinţilor şi chestorilor este de doar doi ani şi jumătate. De aceea se organizează alegeri la început de mandat şi la jumătatea mandatului Parlamentului. Orice eurodeputat poate candida la preşedinţia Parlamentului European dacă este propus de un grup politic sau cel puţin 38 de deputaţi (5%) şi este de acord să candideze. Piernicola Pedicini (EFDD, Italia) şi-a retras candidatura la 11 ianuarie. Mai mulţi deputaţi pot intra în cursa înainte de fiecare tur de scrutin. Preşedintele coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice şi relaţiile externe. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Preşedintele Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi. În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional. Preşedintele Parlamentului European semnează, alături de preşedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.
“Exista un acord între grupul PPE şi grupul socialist”
“Aceste alegeri sunt importante pentru că preşedintele reprezintă imaginea Parlamentului European.Elementul de noutate constă în ruperea acordului politic dintre grupurile PPE şi S&D. Se va crea aşadar, o competiţie strânsă la votul pentru funcţia de preşedinte. După cum ştiţi exista un acord între grupul PPE şi grupul socialist, la care a aderat şi grupul liberal, ca în prima parte a acestei legislaturi să fie un preşedinte de la S&D, iar în a doua parte – un preşedintele de la grupul PPE. Din păcate, socialiştii şi liberalii au denunţat acest acord, ceea ce înseamnă că va fi o competiţie strânsă în ianuarie la vot. Grupul PPE şi-a desemnat candidatul, pe Antonio Tajani – fost comisar şi membru în Parlamentul European de multă vreme şi rămâne de văzut care va fi rezultatul. În 2014, actualul preşedinte, Martin Schulz, a fost ales cu 409 voturi dintr-un număr total de 612 voturi valabile”, a subliniat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte grupului EPP din PE.
În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă
Alegerea preşedintelui începe aşadar, mâine, la ora 09:00, ora Belgiei, şi presupune vot secret, deputaţii marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. Procedura este supravegheată de opt eurodeputaţi. Este ales candidatul care obţine o majoritate absolută din voturi (50% + 1). Dacă nu este ales niciun candidat în primul tur de scrutin pot fi numiţi alţi candidaţi pentru turul al doilea şi, dacă este cazul, şi pentru al treilea. În cazul în care nu este ales niciun candidat după al treilea tur de scrutin, candidaţii cu cele mai multe voturi vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care preşedintele este ales cu majoritate simplă (cel mai mare număr de voturi). În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă. În urma alegerii unui nou preşedinte, deputaţii europeni vor proceda la alegerea celor 14 vicepreşedinţi. Candidaţii sunt numiţi în acelaşi mod ca şi preşedintele şi sunt aleşi prin vot secret. Toţi candidaţii sunt pe un buletin comun.
“Majoritatea politică ar putea fi formată cu ajutorul grupurilor extremiste”
“PPE şi S&D au împreună 404 eurodeputaţi din totalul celor 751. O majoritate simplă înseamnă 376 de europarlamentari. Astfel, prin confruntarea lor pentru şefia Parlamentului European, atât popularii, cât şi socialiştii vor avea nevoie de mai multe grupuri politice pentru a întocmi o majoritate, inclusiv de liberali şi de verzi. Noi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritate. Din păcate, se va ajunge la mâna grupurilor extremiste despre care nu se ştie cum vor vota. Declaraţiile celorlalte grupuri au fost acelea de a nu face acorduri cu aceste grupuri extremiste, însă nu se ştie niciodată. Consensul decizional la nivelul Parlamentului European ar putea avea de suferit în urma alegerilor pentru funcţia de preşedinte al instituţiei, care se vor desfăşura pe 17 ianuarie 2017, existând riscul ca noi majorităţi să ajungă să fie formate cu sprijinul grupurilor politice de extremă stânga sau dreapta. Anterior ca grupul PPE să îşi desemneze candidatul pentru şefia Parlamentului European, socialiştii şi democraţii europeni au anunţat că liderul grupului lor politic, Gianni Pittella, va candida pentru a-l înlocui pe social-democratul Martin Schulz în funcţia de preşedinte al PE. Un efect important al acestei candidaturi din partea socialiştilor europeni este ruperea acordului legislativ între cele două grupuri politice, punând în pericol activitatea legislativă şi generând o situaţie în care majoritatea politică ar putea fi formată cu ajutorul grupurilor extremiste.”, a mai spus deputatul român
Cinci chestori
Fiecare deputat poate exprima atâtea voturi care posturi disponibile sunt (de exemplu, 14 în primul tur). În cazul în care numărul candidaţilor aleşi este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se procedează la un al doilea tur de scrutin, apoi la un treilea tur, în aceleaşi condiţii, pentru atribuirea locurilor rămase, după care o majoritate relativă (cel mai mare număr de voturi) este suficientă. În cazul în care doar 14 candidaţi sunt nominalizaţi, aceştia vor fi aleşi prin aclamare şi un vot are loc pentru a determina ordinea în care ei au prioritate. După alegerea vicepreşedinţilor, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori, iar votul este programat pentru miercuri dimineaţă.
Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleşi în mod similar cu preşedintele şi vicepreşedinţii
Există şapte deputaţi care au anunţat până acum că vor să intre în cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European:
- Eleonora Forenza (GUE / NGL, Italia)
- Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Regatul Unit)
- Gianni Pittella (S & D, Italia)
- Laurenţiu Rebega (ENF, România)
- Helga Stevens (CRE, Belgia)
- Antonio Tajani (PPE, Italia)
- Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia)
