Ieri 14 decembrie a.c. preşedintele rus Vladimir Putin a participat la o sesiune maraton de întrebări şi răspunsuri, sortate în prealabil, cu mass-media şi cetăţenii ruşi –pe linia directă-, în cadrul conferinţei de presă anuală. Potrivit televiziunii ruse, lui Vladimir Putin i-au fost trimise peste două milioane de întrebări, acoperind conflictul din Ucraina, problemele vieţii cotidiene, dar şi problema războiului din Fâşia Gaza. El a afirmat că Rusia este suficient de încrezătoare, pentru a înainta, în pofida sancţiunilor economice fără precedent, a conflictului din Ucraina şi a confruntării cu Occidentul. Întrebat asupra rezistenţei economiei ruse, la sancţiuni, Vladimir Putin a spus că ţara are „o marjă suficientă de siguranţă”, datorită consolidării puternice a societăţii ruse, a stabilităţii sitemului financiar şi economic şi a creşterii capacităţilor militare. Marja respectivă este „suficientă nu doar pentru a se simţi încrezător, ci şi pentru a merge mai departe”, a punctat Vladimir Putin, care recent a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat în 2024 –probabil fără contracandidat sau cu o „săgeată”- care l-ar putea face să rămână la Kremlin, cel puţin până în 2030. El a recunoscut inflaţia ridicată, aşteptată la 7,5%-8% la sfârşitul anului, sursă de îngrijorare în rândul populaţiei şi a promis că Banca Centrală va lua măsurile adecvate. În schimb, preşedintele rus a spus că se aşteaptă la o creştere a PIB-ului cu 3,5%. După destule turbulenţe, economia rusă pare, pe moment, capabilă să absoarbă şocul sancţiunilor, chiar dacă efectele pe termen lung pot fi devastatoare. Moscova continuă să vândă hidrocarburi obţinând venituri suficiente pentru a finanţa efortul de război şi a direcţiona economia către producţia de arme şi muniţii. Referindu-se la „conflictul” din Ucraina a reiterat că obiectivul declarat al Moscovei „denazificarea” şi „demilitarizarea” vecinului său şi „statutul de neutralitate”, fără de care pacea nu este posibilă, rămâne valabil. El a mai spus că „soluţia va fi negociată sau obţinută prin forţă. Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”. Trupele ruse îşi îmbunătăţesc poziţiile de-a lungul liniei de contact. În premieră a dezvăluit că armata rusă ar avea 617.000 militari dislocaţi în Ucraina, fără a menţiona pierderile de la începutul ofensivei pe 24 februarie 2022, pe care SUA le estimează la 315.000 soldaţi ruşi ucişi sau răniţi. Pentru moment nu este planificată o nouă mobilizare. În opinia lui Vladimir Putin încercările Occidentului de a izola Rusia pe scena internaţională n-au reuşit, dovadă recentele sale vizite în Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită, unde a fost primit cu onoruri. Şi asta pe fondul mandatului de arestare al Curţii Penale Internaţionale emis împotriva sa. Din moment ce Kievul a recunoscut eşecul contraofensivei sale, timpul este de partea lui… Vladimir Putin. Ucraina vrea să arate Occidentului că a obţinut un oarecare succes, motiv pentru a trimite oamenii în atac. Forţele armate ucrainiene au încercat să pătrundă pe malul stâng al Niprului şi să-şi asigure deplasarea spre Crimeea. Capul de pod al forţelor ucrainiene are 1200 m lungime şi 300 m lăţime. Şi în opinia consacratei specialiste în problemele Rusiei şi Europei de Est, Anne Applebaum, unul din experţii în chestiunea ucrainiană, o voce ascultată la Kiev şi Washington, premiul Pullitzer 2004, pentru cartea ei „Gulag a history”, colaboratoare la revista americană The Atlantic, analizând consecinţele unui conflict care zguduie lumea, „Putin se bazează pe oboseala Occidentului”. În timpul conferinţei sale de presă Vladimir Putin a atacat Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) afirmând că dacă va continua să acţioneze în acelaşi mod va îngropa mişcarea olimpică. Însăşi ideea de olimpism suferă astăzi. A mai adăugat că va analiza cu atenţie condiţiile, înainte de a lua o decizie privind participarea sau boicotarea sportivilor ruşi la Paris 2024. Ceea ce se întâmplă în Fâşia Gaza, în opinia lui Putin, este un dezastru. Federaţia rusă este pregătită să deschidă spitalul, dar Israelul nu îi susţine demersul. Va creşte în schimb aprovizionarea cu medicamente, în sprijinul populaţiei palestiniene. A făcut referiri la un acord cu SUA privind americanii reţinuţi în Rusia, inclusiv jurnalistul Evan Gershkovich şi fostul marinar Paul Whelan. „Noi vrem să ajungem la un acord nu este uşor, dar în general cred că ne vom înţelege. Sper că vom găsi o soluţie. Suntem pregătiţi să continuăm relaţia cu SUA, o ţară importantă pe scena internaţională, însă nu există condiţii fundamentale pentru aşa ceva”, a mai spus Putin. O ultimă informaţie a ministerului rus de Interne l-a inclus ieri pe Kyrylo Budanov (37 ani) şeful serviciilor secrete militare ucrainiene (GUR) pe lista de urmăriţi. Numele său apare în baza de date a ministerului de Interne cu persoane căutate. Acesta este acuzat de Moscova că serviciul secret militar pe care îl conduce ar fi ucis-o pe Daria Dugina, fiica ideologului Alexander Dugin, teoretician prezentat adesea drept vârful de lancie al „operaţiunii militare speciale” lansate în Ucraina pe 24 februarie 2022. Budanov este acuzat de autorităţile ruse că a organizat atacul din octombrie a.c. care a distrus parţial podul Crimeei.
