Moment istoric fără precedent îm mijlocul comunităţii româneşti din Valea Timocului! Primele cursuri de limba română cu elemente de cultură naţională au început şi în câteva din satele comunei Kladovo. În satul Podvrşka, unde 26 de copii au scris pentru prima oară pe caiete slovele minunatei limbi române, au scris pentru prima oară, în româneşte, „mama”.
Emoţiile şi încărcătura specială a momentului istoric al debutului oficial al cursurilor de limba română în Serbia au fost simţite zilele trecute şi de cei aproape 300 de copii care au mers la şcoală în Kladovo şi câteva din satele arodate comunei. Micul orăşel de peste Dunăre, din dreptul municipiului Drobeta-Turnu-Severin, este prima localitate din Valea Timocului – Serbia, în care se învaţă oficial limba română în şcolile de stat, iar asta constituie premiera absolută a ultimelor două secole de istorie greu încercată a comunităţii româneşti din Timoc.
Am luat drumul către unul din satele arondate comunei Kladovo – PODVRŞKA. Satul are case impozante şi este aşezat într-o mirifică zonă colinară. Aici trăiesc circa 2.000 de locuitori, marea lor majoritate români/vlahi. Drumul urcă şi coboară printre dealuri, iar într-un târziu ajungem în faţa şcolii. Era ora 15.30 (ora 14.30 – după fusul ora al Serbiei). Fusesem anunţaţi că la ora 14.00, ora Serbiei, încep cursurile, dar deşi întârziasem circa o jumătate de oră, deja şcoala era închisă. Nu credem în coincidenţe şi nici nu ne grăbim să ţesem scenarii pe marginea schimbării de program intervenită. Doar aflăm de la faţa locului că totul a durat cam o oră, după ce în prealabil o jumătate de oră a durat întâlnirea cu părinţii. Cu toate că autorităţile nu ne-au permis accesul în incinta şcolii, măsură pe care am respectat-o întrutotul, am stat de vorbă cu copii şi părinţi, dar şi cu profesoara care îi va învăţa pe copii prima literă de „a”, primele cuvinte scrise în limba lui Eminescu, Creangă şi Grigore Vieru. Curtea şcolii pare pustie, dar la un moment dat un copilaş intră şi se aşează pe bancă. Aveam să aflăm că se numeşte Daniel şi că e, potrivit spuselor lui, „RUMÂN”.
Pe uliţele satului, străjuite de casele impozante ale localnicilor, copiii care veneau de la şcoală, au vorbit cu plăcere despre limba română, iar unii chiar ne-au arătat caietul în care au scris primele slove româneşti. În Kladovo şi satele arondate, un număr de 300 de copii s-au încris pe listele anchetei oficiale a Ministerului Educaţiei din Serbia pentru a studia la şcoală specialitatea „limba română cu elemente de cultură naţională”. Cei mai mulţi sunt în oraşul Kladovo (114 la Liceul Tehnic şi 78 la şcoala normală), dar mai sunt înscrişi şi la şcolile din satele Podvrşka, Korbovo şi Brza Palanka. Cursurile se ţin o dată pe săptămână, cam după orele 15.00 – 16.00 şi durează 2 ore.
„Mi-s şi eu rumân, bre!”
Daniel, copilul surprins de noi pe banca din curtea şcolii în care noi nu am avut voie să intrăm, este un copil de doar 9 – 10 anişori şi la vederea camerei video, a fugit în curtea şcolii. Abia după câteva minute a revenit şi a consimţit să ne acorde un interviu. „Ei, da, mi-s şi eu rumân bre, vorbesc cu voi!”, a spus Daniel. „Am fost la şcoală, şi la orele de sârbă, şi la cele de limba română. Sunt bucuros că învăţ să scriu rumâneşte şi o să pot vorbi rumâna cu sora mea. Am învăţat literele alfabetului!”, spune mândru, dar şi sfios micul Daniel.
„Noi nu am avut această şansă!”
„Am doi copii, care au fost astăzi la şcoală, cursurile astea sunt bune de copiii noştri, lor le e drag, o să vedem acuma cum merge treaba. E bine că se face limba română, noi nu am avut acest noroc să învăţăm limba română la şcoală, ci doar acasă, în familie. Poate copiii vor merge în românia la facultate şi e bine să ştie limba noastră şi graiul nostru. Suntem aici aproape de România şi trebuie să ştim şi noi limba să o scriem şi să citim”, ne spune Mira Jasimovici, mamă de şcolari români la cursurile de limba română. Femeia lucrează la magazinul de vizavi de şcoală şi s-a grăbit să ne întâmpine pentru a-şi exprima bucuria. Cu şorţul roşu, probabil uniforma magazinului, femeia a ieşit plină de zâmbet în faţa „dugăii”.
Jasna ne citeşte din caiet
Mergem acasă la familia Marinovici, o familie de români timoceni, unde suntem întâmpinaţi de capul familiei, domnul Ljubişa. Soţii Marinovici au trei copii, cel mai mare dintre ei, Ivan, fiind student la Facultatea de Litere din Craiova şi cel mai tânăr corespondent al nostru. Ivan a învăţat singur să scrie şi să citească româneşte, dar mezina Jasna merge la cursuri. A fost bucuroasă pentru că i-am trecut pragul şi s-a grăbit să ne împărtăşească din ceea ce a reţinut din prima zi de şcoală, ajutându-se şi de caietul de curs. „Astăzi am învăţat alfabetul limbii române, litera a, mama, aer, Andrei, â nu se pune la începutul vorbei, ci se foloseşte la cuvântul român, b vine de la băiat, Belgrad, c se scrie ca la noi ţ, avem şi grupurile ce, ci, che, chi, cum ar fi chel, chinez”, ne spune Jasna despre prima ei zi de scoală, pe care o consideră fascinantă. Spune că încă nu au manuale, dar o să vină şi acestea, iar deocamdată profesoara le-a spus că le ajunge caietul.
Lupta pentru limba română
La Kladovo, omul care s-a ocupat intens cu capacitarea părinţilor pentru ca aceştia să se înscrie la cursurile de limba română. Acum e mândru şi spune că este un pas istoric înainte, trăieşte un moment istoric impresionant. „Eu m-am ocupat în ultimii doi ani de zile să descoperim cei mai mulţi români care vor să înveţe limba română la şcoală, iar după rezultatele oficiale ale anchetei, Inspectoratul de la Zajecear a transmis că s-au înscris pe tot acest judeţ 842 de copiii, dintre care numai în cele 22 de sate ale Kladovei sunt 280 de copii care au început deja cursurile”, a declarat Tihan Matasarevici.
Profesoara celor de la Podvrşka se numeşte Carolina Cecevici, are 24 de ani şi este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova. „Muma mea e româncă, da tata e sârb, iar eu ştiu bine româneşte. Vreau să îi învăţ pe copii limba română şi sunt perfect conştientă că sunt şi eu unul dintre cei care scriu acum istorie în Timoc”, ne spune Carolina. „Copiii sunt încântaţi, îi voi învăţa alfabetul, iar acum aşteptăm manualele. Mi s-a părut puţin greu la început şi sincer, sunt copleşită de misiunea mea istorică”, mai adaugă domnişoara profesoară. ( sursa jurnalromanesc.ro)
