Alegerile din 9 decembrie – între calculul electoral şi loteria redistribuirilor

0
119

Clasa politică românească se află în plină fierbere a negocierilor pentru un post de parlamentar, exponenţii ei jonglând între calculul rece, bazat pe prevederile legale, şi loteria celor două redistribuiri, una pe circumscripţie şi alta naţională. Scrutinul parlamentar din 9 decembrie reprezintă o simbioză între răceala aritmetică a cifrelor date de sondaje şi tombola redistribuirii de voturi, cea care a făcut ca în 2008 să ajungă parlamentari candidaţi care au obţinut doar locul trei şi să rămână acasă câştigători de colegii. Chiar dacă în 2012 realităţile politice şi actorii care se vor confrunta, ne referim aici la formaţiuni, sunt cu totul diferite faţă de 2008, alegerile parlamentare de anul acesta se vor desfăşura tot în baza legii de acum patru ani.

„Legea Stanciu-Voicu” sau câştigătorul care pierde

Ne referim la actul normativ gândit, elaborat şi structurat, în principal, de social-democratul Anghel Stanciu şi liberalul Mihai Voicu, în 2008, la „ordinul” lui Mircea Geoană şi Viorel Hrebenciuc, pentru a exploata realităţile electorale ale acelui moment. La acea vreme, PSD şi PNL erau partide cotate de sondaje pe locurile doi şi trei, după PDL. „Legea lui Stanciu şi Voicu” a fost astfel gândită încât să favorizeze partidele de pe locurile doi şi trei, în detrimentul formaţiunii câştigătoare. Soarta e, însă, ironică. În 2008, PSD a câştigat alegerile, obţinând în cifre absolute mai multe voturi decât PDL, care s-a situat pe locul doi. În baza Legii Stanciu-Voicu, PSD, deşi a câştigat alegerile ca număr de voturi obţinute, a cumulat cu trei colegii mai puţin decât partidul de pe locul doi, PDL, şi s-a aflat în situaţia ingrată de a nu putea propune premierul. Calculul realităţilor electorale pentru 2012 pleacă de la aceste prevederi ale „Legii Stanciu-Voicu”.

Combatanţii: La vremuri noi, tot noi; PP-DD, new entry

În 2012, lucrurile pe scena politică s-au schimbat fundamental în ceea ce priveşte denumirile şi politica de alianţe, vechii combatanţi rămânând, însă, aceiaşi. Ecuaţia electorală în acest moment impune o luptă între o alianţă politică – USL, formată din două sub-alianţe politice – Alianţa de Centru Stânga (PSD-UNPR) şi Alianţa de Centru Dreapta (PNL-PC), o alianţă electorală – Alianţa România Dreaptă, formată din trei partide: PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, la care s-a raliat şi Partidul Noua Republică, UDMR şi, new-entry, Partidul Poporului-Dan Diaconescu. Potrivit sondajelor – şi dacă lăsăm deoparte UDMR, considerând că beneficiază de un electorat stabil – în 2012 avem o polarizare extremă a voturilor între două alianţe inegale – USL şi ARD – la care se adaugă, pe locul al treilea, noul jucător PP-DD, reprezentând a treia forţă politică a României în urma alegerilor locale.

Efect pervers: USL câştigă, ARD şi PP-DD câştigă şi mai mult

USL este cotată de sondaje la 65% intenţie de vot. În aceste condiţii, efectul pervers al legii Stanciu-Voicu, prin al său „principiu al proporţionalităţii”, coroborat cu puternica polarizare a voturilor, constă în faptul că ARD şi PP-DD vor prelua, automat, aproape toate colegiile în care USL nu obţine 50% plus unu din voturi. Acest lucru se întâmplă din cauza puternicei polarizări a voturilor între USL, pe de o parte, şi ARD, pe de altă parte, în condiţiile în care cele două alianţe nu sunt cvasiegale, ci disproporţionate, ARD cumulând în sondaje circa 24% intenţie de vot. Acest lucru este speculat inteligent de UDMR, care va avea candidaţi în toate colegiile din România, considerând că poate obţine voturi din toate localităţile.

Efect şi mai pervers: de la 50 la 80 de parlamentari în plus

Calculul UDMR se bazează tocmai pe „Legea Stanciu-Voicu”, al cărui principiu privind identitatea dintre proporţionalitatea voturilor acordate şi cea a structurii viitorului Legislativ stă la baza unei astfel de strategii electorale. Proporţionalitatea, în condiţii de polarizare a votului, va face ca în circumscripţii să apară parlamentari fără colegiu, care să-i dubleze practic pe cei aleşi efectiv. Iar acest lucru nu va fi singular, aşa cum s-a întâmplat în 2008, în Arad, ci, potrivit simulărilor, vor exista între 50 şi 80 de noi parlamentari, viitorul Legislativ ajungând să cumuleze impresionanta cifră de 500-530 de aleşi.

Sorin Roşca Stănescu

Candidaturi inedite pentru Parlament

Din viitorul Parlament nu vor mai face parte Radu Berceanu, care a decis să nu mai candideze, dar nici Adriana Săftoiu, Sever Voinescu sau Cristian Ţopescu. În locul lor vor apărea nume noi, inedite. Unul dintre acestea este cel al actualului europarlamentar Gigi Becali, care şi-a anunţat disponibilitatea de a candida în Bucureşti, pe locurile USL, susţinut de PNL. Alte new-entry-uri în lumea parlamentarismului românesc ar putea fi profesorul Daniel Barbu, consilier prezidenţial în mandatul de preşedinte interimar al lui Crin Antonescu, soţia primarului oraşului Voluntari, Florentin Pandele, fosta jurnalistă Gabriela Firea, care va candida pentru un colegiu la Senat în Ilfov, din partea USL, şi jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, care ar putea candida pentru un post de senator din partea PNL, în Prahova. Să nu-i uităm însă nici pe Sebastian Ghiţă, patronul România Tv, el candidând, probabil, din partea USL la Prahova, şi Dan Diaconescu, care a anunţat că vrea să se înfrunte cu Victor Ponta pe colegiul acestuia din Gorj.