Alb-albaştrii sub lupă, după meciul cu FCSB

0
207

Pigliacelli – La faza golului are partea sa de vină. A ieşit pe centrare descoperit, aceste faze fiind călcâiul lui Achile pentru italian. Dacă a ieşit, trebuia să fie mingea lui, pe 6 metri. Dacă nu, trebuia să stea în poartă şi ar fi avut şanse să prindă mingea, care mai mult s-a lovit de Cristea. A apărat bine în alte două faze, în repriza a doua, o dată la reluare lui Dumitru, şi pe final, la lovitura liberă a lui Coman, care nu a creat panică, dar Pigliacelli s-a plasat bine.

Vlădoiu – A fost mai mult deranj pe partea lui Bancu decât la el. Evoluţie destul de bună, începe să prindă cheag acolo, tocmai într-o perioadă extrem de importantă. Pe final dă senzaţia că oboseşte, este constant înlocuit de Vătăjelu. Îşi poate asuma şi el însă vina la golul FCSB, fiindcă el îl avusese în marcaj iniţial pe Cristea.

Vătăjelu – A intrat destul de bine pe final, a reuşit să mai ţină de minge.

Cosic – L-a lăsat pe Cristea să marcheze din careul mic, la prima bară, trebuia să se coordoneze, chiar dacă în prima fază Koljic respinsese de lângă Cristea, apoi Vlădoiu îl luase în marcaj pe stoperul advers. În partea a doua, la o centrare pe 6 metri care a traversat careul mic, Cosic a respins în centru, până la Coman, în loc să bubuie mingea în afara terenului, spre o zonă neutră. Oricum, modul cum s-a apărat Craiova la câteva faze, pe final, este îngrijorător, o echipă mai serioasă marca măcar o dată în poarta lui Pigliacelli. Alb-albaştrii păreau atât de debusolaţi încât nu reuşeau nici să facă marcaj, nici să degajeze mingile, era  debandadă. Te întrebi ce fac la antrenamente, dacă se organizează atât de prost la fazele fixe. CFR a marcat din două astfel de situaţii, FCSB a înscris şi ea din corner, Gazul a avut 3 ocazii din faze fixe, Botoşani a punctat tot în urma unei centrări în careu, un fel de corner.

Acka – A fost cel mai bun fundaş al Craiovei de la reluarea campionatului. A avut câteva ezitări acum, dar a scăpat cu bine, inclusiv în acea fază în care l-a tras pe Man secunde bune, până a intrat în careu.

Bancu – Sezonul în care Craiova se luptă la titlu este cel mai slab al său din ultimii ani. Pe partea sa, în apărare, este bulevard, s-a centrat în voie, mai ales în prima repriză, Man şi Creţu l-au sufocat. Nici aport ofensiv nu prea mai are. Nu a făcut un campionat bun, a avut şi două accidentări, dar impresia este că are un randament mai scăzut după pauza de pandemie.

Mateiu – Mai bun decât în meciurile anterioare, în care a fost mult sub nivelul echipei. A ajutat mult defensiva, a acoperit şi urcările în bandă, a mai avut şi două şuturi de la distanţă, deloc rele, per total o evoluţie destul de bună.

Nistor – E util, laborios, preocupat însă parcă mai mult de defensivă de la venirea lui Bergodi. Joacă mult din experienţă, îl ajută plasamentul şi pasele. 300 de prezenţe în Liga I celebrate cu o execuţie sigură de la 11 metri, fără complicaţii. A mai tras un şut în finalul primei reprize, dar pe direcţia lui Vlad. E nevoie de execuţii precum cea din meciul cu Botoşani.

Cicâldău – El şi Koljic trag după ei echipa spre titlu.  Evoluţie foarte bună, în ambele faze ale jocului. S-a revanşat, după ce la acel 1-4 cu FCSB făcuse un meci slab. A legat jocul, a găsit spaţiile, s-a şi apărat agresiv, a jucat excelent la intercepţie, iar Coman a simţit de câteva ori nişte ghionturi zdravene de la fostul său coechipier. Impecabilă şi execuţia de la 11 metri. Îi lipseşte un gol din lovitură liberă, de la reluarea campionatului, poate va fi cel decisiv pentru titlu, cine ştie?!

Bărbuţ – S-a văzut că nu are ritm, nu a mai etalat viteza cu care se remarcase, şi pentru că Bergodi nu prea i-a oferit minute în alte meciuri. A fost vizibil doar la pasa pentru penalty-ul scos de Mihăilă. Totuşi, mai eficient pe faza defensivă ca de obicei, el nu prea obişnuia să-şi ajute colegii din apărare sau o făcea superficial. Aşa a degajat de la a doua bară mingea respinsă de Pigliacelli, după o fază în care Creţu a pătruns nestingherit pe partea lui Bancu, iar toată defensiva Craiovei a crezut că mingea iese în aut de poartă. Universitatea s-a retras de fiecare dată după ce a marcat, temându-se de viteza lui Man, Coman şi Tănase, dar problema e că nu a reuşit să contraatace, extremele au fost blocate, iar mingile jucate în centru erau riscante.

Baiaram – Introdus în dreapta, s-a zbătut să ţină mingea, a primit 20 de minute pe final, suficiente pentru el. A avut o acţiune destul de bună, în care s-a văzut că nu este familiarizat cu acea bandă, nu i-a convenit să-şi facă mingea pe şut, în interior, fiind pe stângul, dar problema e că nu i-a ieşit nici centrarea cu dreptul, a scos numai un corner, deşi avea un coechipier demarcat.

Mihăilă – După două meciuri foarte bune, în deplasare, la Cluj şi Mediaş, a urmat unul ceva mai slab, acasă. A scos acel penalty, inteligent, i-a luat faţa lui Ovidiu Popescu şi a căzut când a simţit contact. A mai avut o ocazie, cu capul, în repriza secundă, când avea toată poarta la dispoziţie, dar a reluat cu capul tocmai pe direcţia prietenului său, Vlad, parcă i-a fost milă de el. Oricum, Mihăilă ne-a obişnuit să marcheze din faze dificile şi să rateze din situaţii simple.

Gustavo – A prins numai finalul pe teren, pare un jucător nedreptăţit, cu destul de puţine minute, între timp parcă i-a dispărut şi entuziasmul, nu mai pare atât de conectat. Bergodi trebuie să-şi ţină şi rezervele în priză, fiindcă are nevoie de toată lumea pe acest final de campionat extrem de încins.

Koljic – Fără el sau Cicâldău, e clar că Universitatea nu ar fi avut treabă cu această luptă la titlu, sau cel puţin în această fază a sezonului. A scos acel penalty, după ce l-a dat la o parte pe Miron de parcă era în duel cu un copil. A mai avut un şut în prima repriză, respins în corner Vlad, dar şi o lovitură cu capul, la un corner, peste poartă. Pe final era epuizat, a acuzat şi crampe, dar a fost menţinut în teren, ca stoper, aşa cum face Bergodi de 3 meciuri încoace. Italianul a văzut ce s-a întâmplat în finalul partidei cu Botoşani, când rămăsese fără stoperi şi l-a scos şi pe Koljic, iar Dugandzic a marcat lejer de lângă Mateiu, şi acum nu mai riscă nimic. Bosniacul este important la duelurile aeriene, fiindcă finalurile de meci prind mereu Craiova apărându-se, trăind periculos. Koljic are nevoie însă de un gol, au trecut deja două meciuri în care nu a marcat, deşi a rămas acelaşi jucător esenţial.