Doljenii au de unde-şi alege consoartele. La 1 iulie 2010, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.062 persoane de sex feminin, iar tendinţa pare să se păstreze, conform datelor centralizate la nivelul Direcţiei Regionale de Statistică Dolj. Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, evoluţia fenomenelor demografice relevă o creştere a numărului de divorţuri şi o scădere a celui de căsătorii. Totodată, statisticile arată că femeile care nu au un loc de muncă fac mai mulţi copiii, în timp ce, în general, familiile tind să aibă un singur descendent.
În perioada de tranziţie, populaţia judeţului Dolj a scăzut an de an, atât din cauza sporului natural negativ, cât şi a migraţiei externe, tendinţa manifestându-se cu o intensitate mai mare pentru populaţia masculină, spun statisticienii noştri. Evoluţia populaţiei evidenţiază, de asemenea, proporţia majoritară a femeilor, cu o uşoară tendinţă de creştere a ponderii lor în rândul locuitorilor. La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Dolj era de 702.124 de persoane, dintre care 340.422 bărbaţi (48,5%) şi 361.702 femei (51,5%). Ca urmare, densitatea populaţiei a fost de 94,7 locuitori/km2. În ceea ce priveşte distribuţia pe medii, în Dolj, la 1 iulie 2010, 54%, respectiv 379.320 de persoane, aveau domiciliul stabil în municipii şi oraşe, în timp ce 46% (322.804 de persoane) în comune. Specialiştii explică tendinţa de creştere a gradului de concentrare a populaţiei în municipii şi oraşe prin fluxul migratoriu rural – urban, ca urmare a menţinerii, în continuare, a anumitor diferenţe în condiţiile de viaţă şi de muncă între cele două medii.
Cei mai mulţi doljeni au între 15 şi 59 de ani
O scădere se înregistrează şi în ceea ce priveşte numărul tinerilor sub 15 ani, concomitent cu o creştere a proporţiei persoanelor de 60 de ani şi peste. În totalul populaţiei, ponderea celei cuprinse între 0 şi 14 ani, la 1 iulie 2010, a fost de 14,1% (14,2% la 1 iulie 2009), cea între 15-59 ani – de 63,1% (63,3% la 1 iulie 2009) şi cea a populaţiei în vârstă de 60 ani şi peste – de 22,8% (22,5% la 1 iulie 2009). Faţă de 1 iulie 2009, un singur tânăr a făcut diferenţa în raportul de dependenţă determinat pentru populaţia tânără, care a scăzut de la 224 tineri la 1.000 de persoane adulte, la 223 de tineri la 1.000 de persoane adulte, în luna iulie 2010. Acelaşi raport determinat pentru populaţia vârstnică, de peste 60 de ani, indică o creştere de la 356 de persoane vârstnice la 1.000 de persoane adulte, la 1 iulie 2009, la 361 de persoane vârstnice la 1000 persoane adulte, în aceeaşi perioadă din 2010.
Mamele casnice fac mai mulţi copii
Din păcate, nici cu rata natalităţii nu stăm prea bine în judeţ. Ea a scăzut de la 8,5‰ la 7,9‰, cu precădere în mediul urban – de la 9,1‰ la 8,0‰, în timp ce în mediul rural s-a menţinut la acelaşi nivel, respectiv 7,8‰. În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2011 s-au înregistrat 1.848 de născuţi-vii, cu 153 mai puţini decât în acelaşi interval din 2010.
În primele patru luni ale anului în curs s-au născut însă mai mulţi băieţi decât fete, iar 61,8% din copii au venit pe lume în cadrul căsătoriei, în scădere cu 4,5% faţă de perioada 1 ianuarie – 4 aprilie 2010. De subliniat că cei mai mulţi copii, 55,6%, au fost născuţi de mame casnice, o pondere mai mică, de 34,7% fiind deţinută de copiii ale căror mame sunt salariate, majoritatea – 84,7% – din mediul urban. După nivelul de şcolarizare, 63,6% din mame au studii primare, gimnaziale şi medii. Ponderea mamelor cu studii superioare (23,4%) provine din mediul urban (93,5%).
Familiile preferă un singur moştenitor
Potrivit statisticilor, se menţine în continuare ponderea majoritară a familiilor care au un singur copil – 56,7%, urmate de familiile cu 2 copii – 26,7% şi cele cu 3 copii – 8,7%. Familiile cu peste 4 copii deţin numai 7,9%.
Cei mai mulţi bebeluşi au fost născuţi de mamele din grupa de vârstă 20-24 de ani şi aici se poate observa o diferenţă semnificativă între medii, în sensul că în mediul rural cei mai mulţi au fost născuţi de mamele cu vârsta până în 24 ani, în timp ce în mediul urban, cu vârsta de peste 25 ani.
Interesant este că mamele sub 15 ani din rural au născut de 2,4 ori mai mulţi copii decât cele din mediul urban, cele din grupa de vârstă 15-19 ani de 1,9 ori, iar cele din grupa 20-24 ani de 1,7 ori. Mamele din grupa de vârstă 25-29 ani din mediul urban au născut de 2,2 ori mai mulţi copii decât cele din mediul rural.
1,5% din decese s-au înregistrat în rândul salariaţilor
Cât despre decese, în primul trimestru din 2011, au fost 3.491, în scădere cu 102 cazuri faţă de intervalul din 2010. Peste 60% din numărul acestora provin din mediul rural, continuând să se menţină decalajul semnificativ între cele două medii: 9,4‰ în urban, comparativ cu 21,5‰ în rural. Există şi o statistică a „statutului ocupaţional al decedatului”, astfel că, din cele 3.491 de persoane care au trecut în nefiinţă, 89,1% erau pensionari, 2,3% – casnici, iar 1,5% – salariaţi.
Mortalitatea infantilă a crescut în mediul rural de la 4,7‰ la 7,2‰, iar în mediul urban de la 5,2‰ la 6,9‰, în 2011. Totodată, sporul natural indică un deficit al născuţilor-vii faţă de cel al deceselor, de 1.643 de persoane, ceea ce înseamnă o rată negativă a sporului natural de 7 persoane, la 1.000 de locuitori. Se remarcă faptul că sporul natural este negativ atât în mediul rural (-13,7‰), cât şi în mediul urban (-1,4‰).
La oraş, mai puţine căsătorii şi mai multe divorţuri
O scădere accentuată se înregistrează şi în privinţa căsătoriilor. Dacă în primele patru luni ale lui 2010, ofiţerii Stării Civile au oficiat 639 de căsătorii, anul acesta doar 385 de cupluri au mai făcut pasul cel mare. Astfel că rata nupţialităţii, în mediul urban, a scăzut de la 2,9‰ la 2,0‰, iar în mediul rural, de la 2,6‰ la 1,2‰. Conform datelor furnizate de Direcţia de Statistică Dolj, majoritatea persoanelor căsătorite în 2011 au avut statutul de “necăsătorit” pentru ambele sexe (78,2% pentru bărbaţi şi 75,1% pentru femei). După nivelul profesional, cele mai multe femei au fost casnice (41,3%), urmate de salariate (40,0%), iar la bărbaţi cei mai mulţi au fost salariaţi (56,6%), urmaţi de lucrători pe cont propriu (9,1%).
Dacă numărul căsătoriilor a scăzut, cel al divorţurilor a crescut cu 22, în cele patru luni din acest an, ajungând la 153. Corespunzător, şi rata divorţialităţii a crescut de la 0,46 la 0,56 divorţuri, la mia de locuitori. Păstrând raporturile, tot la oraş frecvenţa desfacerii căsătoriilor a avut un nivel mai ridicat decât la ţară. Astfel că în lunile ianuarie-aprilie 2011 s-au înregistrat cu 15 divorţuri mai mult în mediul urban decât în cel rural. Luând în calcul studiile, atât la femei, cât şi la bărbaţi, ponderea majoritară au avut-o persoanele care au absolvit liceul. După statutul profesional, cele mai multe femei (53,7%) şi cei mai mulţi bărbaţi (54,7%) care au divorţat au fost salariaţi.
