Să recapitulăm, pe scurt: PSD şi-a dat jos Guvernul, într-un exces de autoexigenţă şi un deficit de calcul politic. Demisiile miniştrilor din cabinetul Sorin Grindeanu, nu sunt încă efective, deşi au ajuns la Secretariatul General al Guvernului, pentru a fi înregistrate, dar nu poartă semnătura premierului. Deci nu pot fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis. Deşi „caută” premier – Comitetul Executiv Naţional al PSD, reîntrunindu-se astăzi – în condiţiile în care Sorin Grindeanu a anunţat că nu-şi dă demisia, din orice scenariu posibil, Liviu Dragnea iese şifonat, fiindcă a reuşit să facă praf legitimitatea câştigată în decembrie 2016. Chiar calculate, mutările dorite nu produc efectele avute în vedere. Să nu omitem faptul că premierul Sorin Grindeanu a fost opţiunea sa, după ce propunerea cu Sevil Shhaideh “a căzut”, ca şi nominalizarea tuturor miniştrilor social-democraţi, ceea ce îl vulnerabilizează.
Într-o altă ordine de idei, desemnarea lui Darius Vâlcov – evaluator controversat a cabinetului Grindeanu – reciclează teza cu PSD-ul de Sud, care a luat puterea, probând o gândire autoritară de tip local. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, rămâne alături de Sorin Grindeanu, deşi în ultimul moment se afirmă că s-ar fi alăturat restului colegilor din Guvern. O vreme, destul de scurtă însă, premierul Sorin Grindeanu, care i-a cerut aseară demisia lui Liviu Dragnea, va mai rezista în palatul Victoria. Orice tergiversare este însă în defavoarea social-democraţilor. Criza politică produce efecte economice. De săptămâna viitoare, liberalii vor avea o nouă conducere şi pot declanşa mişcările de trupe în Parlament.
Ce s-ar mai putea întâmpla? Preşedintele Klaus Iohannis nu va face consultări şi nici nominalizări de prim-ministru, până când demisiile nu devin efective. De altfel, purtătorul de cuvânt al Palatului Cotroceni, Mădălina Dobrovolschi, a făcut cunoscut în urmă cu puţin timp, punctul de vedere al preşedintelui Klaus Iohannis, care interpretând prevederile constituţionale susţine că, decomandată, nu ne găsim în niciunul din articolele exprese care impun intervenţia sa. În acest timp se aşteaptă noi clarificări din partea CExN, care va stărui pe demisia imperativă a lui Sorin Grindeanu, lipsit de orice susţinere politică. Care vor fi paşii următori nu se poate spune cu exactitate. În eventualele consultări, care nu pot fi tergiversate sine die, preşedintele Klaus Iohannis ar putea invoca faptul că PSD şi-a demolat propriul guvern şi, mai mult, poate folosi chiar evaluarea făcută de Darius Vâlcov, pentru a susţine că nu ştiu să guverneze. Pe de altă parte, realitatea din Parlament diferă de cea de la alegeri. S-ar mai putea întâmpla însă un lucru, la care puţini se gândesc. Modelul Emmanuel Macron, cu „La Republique en marche”, o formaţiune politică încropită din mers, care a fost capabilă de obţină – record istoric – 415/445 de parlamentari în hemicyclu. Macron este considerat fenomenul politic al secoului XXI, care obligă ştiinţa politică a se reinventa. A sifonat, pentru încropirea numărului de candidaţi, din câmpul de stânga – reformiştii; din dreapta – moderaţii. Dublu efect: volatilizarea P.S. şi ruinarea Partidului Republican. Care ar fi efectul redesemnării lui Sorin Grindeanu, de preşedintele Klaus Iohannis, ca premier? O dinamitare a social-democraţilor, ceea ce îşi doreşte, bineînţeles, şi actualul preşedinte. Orice prelungire a actualei stări de instabilitate politică este nefastă pentru ţară. Şi asta într-un moment în care Bucureştiul aspira să devină un actor politic regional, toate semnalele externe dovedindu-se avantajoase.
