Dreapta (UMP) şi stânga (PS) poartă un teribil meci politic, departe de a-şi desemna câştigătorul. Cu doar câteva zile înaintea alegerilor municipale şi circa două luni distanţă de alegerile europarlamentare. Primul set a revenit clar stângii (PS). „Le Point” l-a acuzat pe preşedintele UMP, Jean Francois Cope, de favorizarea unei societăţi de comunicaţii Bygmalion, apropiată de partidul său. O suprafacturare a permis acestei societăţi să ofere un mizilic de 8 milioane euro pentru campania prezidenţială. Apropierea lui Cope de fondatorii Bygmalion era cunoscută. Liderul dreptei părea groggy. Scenariul catastrofal se respectă pentru dreapta şi în al doilea set. Paradoxal, un anume Patrick Buisson, consilier din umbră al ex-preşedintelui Nicolas Sarkozy, specializat în loviturile dreptei, oferă, la 4 martie a.c., înregistrări cu reportofonul din timpul unei remanieri anunţate de Sarkozy. Pasaje de bandă, puse pe site-ul Atlantico, sugerau atmosfera din curtea lui Sarkozy. Tribunalul a decis retragerea înregistrărilor în 24 de ore şi obligarea lui Buisson la plata a 10.000 de euro despăgubiri şi daune la plângerea făcută. Stânga exultă: atenţie cum funcţioneqază statul de drept şi democraţia. Comisie de anchetă, afaceri deosebit de grave. Şi astfel stânga mai strânge un set, ajungând la două seturi albe. Începe setul trei. La 7 martie a.c., „Le Monde” dezvăluie că Nicolas Sarkozy, bănuit de finanţare ocultă a campaniei sale prezidenţiale din 2007, cu bani libieni, este pus sub ascultare. Totul demonstrează o legătură între un anume Gilber Azibert, avocat general la Curtea de Casaţie, şi Thierry Herzog, avocatul lui Nicolas Sarkozy, care, împreună, legaţi de afacerea Bettencourt, propun lui Gilbert Azibert postul de consilier de stat în Monaco. Dreapta reuşeşte să îndrepte oarecum situaţia: ascultările erau legale? Guvernul era la curent? La aceste interogaţii, premierul Jean Marc Ayrault, ministrul Justiţiei, Christine Taubira, ministrul de Interne, şi Manuel Valls, nu-şi sincronizează răspunsurile. Stânga pierde încrederea. Dreapta reclamă o anchetă parlamentară. În acelaşi moment, Mediapart arată că fostul ministru de Interne, Brice Hortefeux, citat în ancheta privind finanţarea libiană, a fost prevenit de un anume Christian Flesch cum că i se pregăteşte un interogatoriu de către judecător. Şi se ajunge la tie-break. Înainte de a se intra în setul patru sau a se termina meciul. Încep unele întrebări, care, de pildă, la noi ar fi considerate absurde: de ce a fost pus Sarkozy sub ascultare? Ce revelau aceste înregistrări? Are justiţia voie să asculte conversaţiile între un avocat şi clientul său? Cine a decis ascultările telefonice? Şi aşa mai departe. Joi dimineaţă, „Le Monde” a menţionat că o anchetă preliminară a fost deschisă de Parchetul din Paris asupra finanţării UMP. În vizorul magistraţilor: Jean Francois Cope şi presupusa sa legătură cu firma Bygmalion. Handicapul pentru un partid cu destule probleme nu este uşor de surmontat.
