Doar 12 unităţi sanitare din ţară vor fi selectate în cadrul unui proiect-pilot, desfăşurat la nivel naţional, ce ar urma să ducă la dezvoltarea sistemului spitalicesc din România. Spitalele publice incluse în acest program se pot organiza ca asociaţii sau fundaţii medicale de utilitate publică ori ca societăţi comerciale cu capital de stat.
Proiectul-pilot va cuprinde două spitale clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă IA, două spitale judeţene clinice de urgenţă, două institute clinice naționale, două spitale județene de urgență care nu au statut de spital clinic şi patru spitale municipale sau orășenești. Programul ar urma să înceapă de la 1 iulie a.c. şi să se desfăşoare pe o perioadă de un an, cu monitorizare permanentă din partea Ministerului Sănătăţii și cu evaluări periodice. Programul ar urma să fie corelat și cu celelalte măsuri de reformă, adică introducerea pachetului de bază de servicii medicale.
Salariu în funcţie de performanţă
Autorităţile se aşteaptă ca implementarea unei astfel de măsuri să ducă la o funcționare mai flexibilă, după principii manageriale a spitalelor publice, care să facă din acestea instituții mai eficiente în cheltuirea banilor publici și care să ofere servicii de calitate în folosul pacienților. Potrivit oficialilor Ministerului Sănătăţii, creșterea veniturilor medicilor și echipelor medicale din spitale se va putea face pe două căi: prin salarizarea pe performanță, în baza unor criterii ce vor fi stabilite în normele de aplicare și prin posibilitatea de a trata pacienți proprii, în regim privat, în spitalul public. Beneficiarii acestor schimbări ar trebui să fie pacienții, dar și medicii și echipele medicale și spitalele.
Forma de proprietate şi obiectul de activitate al spitalelor-pilot nu se schimbă, astfel încât aceste unităţi sanitare vor rămâne publice. Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirilor pentru spitalele-pilot din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii se stabilesc doar prin ordin al ministrului sănătăţii, iar pentru spitalele-pilot din reţeaua proprie a altor ministere şi instituţii publice cu reţea sanitară proprie numai cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii.
Încadrarea cu personal se face conform cu Normativele de personal aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, care reprezintă baza minimă de încadrare cu personal de specialitate, indiferent de forma de organizare a spitalelor. Pacienții în regim privat nu pot ocupa mai mult de 20% din capacitatea secției, iar îngrijirea acestora se va face în afara timpului alocat programului normal de lucru. Medicina de urgență și anestezia și terapia intensivă fac excepție de la aceste prevederi.
Universităţile de Medicină ar putea avea în subordine unităţi sanitare
Recent, în Monitorul Oficial a fost publicată OUG 2/2014 privind modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Printre prevederile ordonanței se numără crearea cadrului legal pentru introducerea pachetelor de servicii medicale: pachetul de bază, pachetul minimal și pachetul de programe naționale de sănătate. De asemenea, este prevăzută decontarea din fondul național de asigurări de sănătate a operațiilor de reconstrucție mamară prin endoprotezare în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice.
Tot în OUG apare şi posibilitatea ca universitățile de medicină și farmacie acreditate și facultățile de medicină acreditate să poată avea în subordine unități sanitare. În plus, unitățile de primiri urgență pot include în structura proprie compartimente de primiri urgență din același județ. Se introduce şi posibilitatea ca autoritățile locale să participe la finanțarea cheltuielilor de personal ale spitalelor din subordine, precum și la finanțarea altor tipuri de cheltuieli.
Un proiect foarte important trimis către avizare este cel de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în sănătate, care se referă la o serie de teme importante: malpraxisul, asistența medicală comunitară, reglementarea colegiilor profesionale, prevederi referitoare la politica medicamentului.
