Conferinţa multilaterală asupra Ciprului, de la Geneva, desfăşurată sub tutela noului secretar general ONU, Antonio Gutierrez, cu participarea preşedintelui ciprioţilor greci, Nicos Anastasides, a liderului ciprioţilor turci, Mustafa Akinci, şi a reprezentanţilor celor trei ţări garante – Grecia, Turcia şi Regatul Unit – s-a încheiat fără o soluţie deplin convenită. Fiindcă ministrul grec al Afacerilor Externe, Nicos Kotziazis a spus: “O soluţie justă în problema Ciprului presupune înainte de toate eliminarea problemelor care sunt la rădăcina conflictului, prezenţa trupelor ocupante”. Reacţia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a fost imediată. “Retragerea totală a soldaţilor turci este în afara discuţiei. Noi am spus Ciprului şi Turciei să nu conteze pe o soluţie, fără ca Turcia să rămână garant”. Recep Tayyp Erdogan refuză să retragă 30.000 de soldaţi deplasaţi în insulă, din 1974. Cipru leste împărţit în două, din 1974, când armata turcă a invadat partea de nord, după o lovitură de stat a ultranaţionaliştilor ciprioţi greci, care doreau realipirea insulei de Grecia. Ciprul de nord este recunoscut doar de Ankara, în timp ce restul Ciprului are recunoaştere internaţională, şi face parte din Uniunea Europeană. În 2004, în cadrul unui referendum finanţat de UE, ciprioţii turci au votat în favoarea planului de unificare. Tensiunile dintre Ankara şi Atena riscă să se amplifice, fiindcă la 23 ianuarie a.c., Curtea de Casaţie a Greciei se va pronunţa asupra cererii turce de extrădare a 8 ofiţeri refugiaţi în Grecia, după lovitura de stat de la sfârşitul lui iulie 2016.
