Franţa, în prima linie în Mali

0
346

După patru zile de derulare a operaţiunii „Serval”, avioanele armatei franceze, Mirage şi Rafale, şi-au multiplicat raidurile în centrul, dar mai ales în nordul statului african Mali, împortiva grupărilor islamiste. Totodată, arma franceză se asigură că, prin controlarea zonei ocupate de radicalii islamişti de peste un an, va slăbi, de o manieră durabilă, potenţialul acestora. Ministrul francez al Apărării, Jean Yves Le Drian, a vorbit ieri-dimineaţă de „un punct dificil pentru forţele franceze”. Jihadiştii nu bat încă în retragere. Ţările Comunităţii Economice a Africii de Vest (CEDEAO) doresc să intre în acţiune. Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit, aseară, la iniţiativa Franţei. Jihadiştii ameninţă Franţa cu represalii. „Franţa a atacat islamul. Noi vom lovi inima Franţei. În numele lui Allah, noi vom lovi inima Franţei”, a declarat pentru AFP Abou Dardar, un responsabil al Mişcării pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest.

Ce caută francezii în Mali?

După lovitura de stat de la Bamako, împotriva fostului preşedinte al statului Mali, Amadou Toumani Toure, în martie anul trecut, şi preluarea controlului asupra nordului ţării de grupurile jihadiste şi teroriste, Parisul a încercat, fără succes, să mobilizeze comunitatea internaţională în favoarea unei intervenţii militare condusă de ţările africane din regiune, cu susţinerea Occidentului. Interesele resortisanţilor francezi erau explicit vizate de teroriştii Al-Qaeda din Maghrebul islamic (Aqmi), de mai mulţi ani în Sahel. Parisul s-a temut apoi de transformarea acestui vast teritoriu deşertic într-un sanctuar în care Aqmi şi aliaţii săi puteau pregăti atentate anti-franceze în Africa de Vest, dar şi în Hexagon. Prezenţa francezilor – mai multe mii de resortisanţi şi rezidenţi – este o moştenire a unui trecut colonial. Opt dintre ei au fost luaţi ostatici în 2010. Franţa are, de asemenea, propriile interese economice, deloc neglijabile în Africa de Vest. Cel mai strategic dintre ele este exploatarea uraniului din Niger, de compania Areva, care alimentează centralele nucleare EDF. Când, la mijlocul săptămânii trecute, grupările islamiste au lansat o operaţiune de anvergură în centrul ţării, ameninţând să ajungă în capitala Bamako, Palatul Elysee a ordonat armatei să treacă la măsuri, având undă verde de la preşedintele malian interimar, Dioncounda Traore, şi Consiliul de Securitate al ONU.

Obiectivele operaţiei sunt trei

Ministrul francez al Apărării, Jean Yves Le Drian, a menţionat, iniţial, trei obiective: stoparea ofensivei grupărilor radicale, prevenirea colapsului instituţiilor din Mali, protejarea resortisanţilor francezi şi europeni. Folosind elicopterele forţelor speciale, poziţionate în zonă, şi a avioanelor Mirage de la baza din Ciad-ul vecin, Parisul a oprit avansarea grupurilor islamiste, permiţând trupelor maliene să lanseze contraofensiva asupra localităţii, Konna, din centrul ţării. În acelaşi timp, mai multe sute de soldaţi francezi, venite din Coasta de Fildeş şi Ciad, s-au deplasat la Bamako, capitala statului Mali. Oficial, pentru protejarea resortisanţilor. Dar, în fapt, ei asigură protecţia preşedintelui interimar, mereu sub ameninţarea ex-pucistului căpitan Amadou Sanogo, preşedintele unui comitet de reformare a armatei. Acesta l-a acuzat pe preşedintele Amadou Toumani Toure de neglijenţă în ofensiva rebelilor islamişti din jumătatea lunii ianuarie a anului trecut, în nordul ţării. De duminică, operaţiunea a intrat într-o nouă fază: Parisul caută să distrugă bazele islamiste. Patru avioane Rafale au lovit poziţiile jihadiste de lângă Gao. Raidurile s-au extins şi asupra bastionului din Kidal, la 1.500 kilometri nord de Bamako. Sunt vizate de atacurile aeriene cele trei componente ale nebuloasei islamiste: Ansar ed-Dine, Aqmi şi Mişcarea pentru Unicitate şi Jihad în Africa de Vest (Mujao). Abdel Krim, un locotenent al şefului Ansar ed-Dine, Iyad ag Ghaly, a fost ucis în timpul unui raid în week-end. „Bombardamentele continuă, chiar într-un ritm intensificat”, a declarat ministrul francez al Apărării. Dar nu-i mai puţin adevărat că şi grupurile islamiste „sunt bine echipate, bine înarmate şi bine antrenate”, dotate cu material modern, sofisticat, recuperat din Libia.

Un război asimetric

De la începutul operaţiunilor militare, Parisul a solicitat participarea efectivelor prepoziţionate pe continentul african. Au intrat în acţiune imediată elicopterele forţelor speciale, cu baza în Burkina Faso, care au intervenit în centrul ţării, în Konna, vineri seara, pentru respingerea islamiştilor, înainte ca aceştia să lanseze o contraofensivă. Un pilot francez a fost ucis. Atins în artera femurală, de un tir de armă uşoară, locotenentul Damien Boiteux a decedat în timpul transportului la Spitalul Mopti. Simultan, armata franceză a folosit cinci avioane Mirage, staţionate în Ciad, în cadrul operaţiunii „Epervier” (Iarba vulturului). Chiar dacă e scump, Franţa are mijloacele necesare pentru a duce acest război asimetric, împotriva unui adversar dotat cu arme de calibru mic. Operaţiunea „Serval” nu este comparabilă cu cea „Harmathan”, din Libia, pentru care armata franceză a mobilizat o mare parte din capacitatea sa de luptă. Parisul nu a primit propuneri favorabile de ajutor decât din partea britanicilor şi a americanilor. Primii au pus la dispoziţie două avioane militare de transport, în timp ce americanii au furnizat informaţii precise, graţie dronelor deplasate în Sahel. Germania studiază posibilitatea unui ajutor „logistic şi medical”. Intervenţia poate continua. A primit un consens larg în Franţa şi în străinătate, iar Parisul vrea să profite de această oportunitate pentru a-şi recăpăta influenţa în Mali. Mai mult, implicarea Parisului a impus şi altor ţări africane (Togo, Coasta de Fildeş, Benin etc.) să ofere batalioane iminente de expediţie. Algeria a permis deschiderea spaţiului său aerian pentru avioanele franceze venite în ajutorul statului Mali. De altfel, „Algeria a autorizat survolul teritoriului său şi eu îi mulţumesc”, a declarat ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius. Problema finanţării acestor operaţiuni nu a fost stabilită, iar o conferinţă a donatorilor ar putea avea loc la începutul lunii februarie. Rămân şi destule întrebări fără răspuns. Va putea Franţa să se opună irezistibilei ascensiuni islamiste în Mali? Astăzi Mali este o ţară fără un stat, fără guvern şi fără armată. Franţa poate trimite avioanele sale Mirage şi Rafale, dar armata nu poate reconstrui o ţară, una din cele mai sărace din lume. Astăzi, trupele franceze sunt bine primite de o populaţie epuizată, supusă de islamişti. Dar malienii nu vor putea suporta multă vreme prezenţa acestor trupe ale fostului colonizator. Şi nu soluţia militară şi, neapărat, franceză trebuie opusă la criza maliană.

(Sursa de documentare: „Le Monde”, „Le Figaro”, „Liberation” şi alte site-uri franceze)