Medicii de familie sunt nemulţumiţi că revedicările nu le-au fost rezolvate. Iar în cazul în care problemele reclamate nu-ţi vor găsi o soluţionare există riscul să nu semneze actele adiţionale la contractul-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate.
O delegaţie a Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a avut întâlniri la sediul Ministerului Sănătăţii, cât şi la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul primei sesiuni de consultări în calendarul publicat pe pagina de transparenţă decizională a CNAS, pentru proiectul de contract-cadru 2018-2019.
Negocieri cu CNAS şi MS
Delegaţia medicilor de familie a solicitat din nou modificări ale sistemelor informatice care să flexibilizeze şi să fluidizeze actul medical în favoarea pacienţilor şi să nu mai permită penalităţi la nivelul cabinetelor, respectiv anunţarea imediată a indisponibilităţii PIAS şi posibilitatea lucrului offline, asumarea calităţii şi categoriei de asigurat de către CNAS, precum şi alte elemente legate de alertarea în sistem la prescrierea medicamentelor pentru care există anumite reguli (restricţii, protocoale).
Medicii acuză însă că timpul extrem de scurt alocat problemelor asistenţei medicale primare a făcut imposibilă discutarea tuturor amendamentelor la proiectul de contract-cadru. Au fost astfel atinse doar o mică parte din elementele care au făcut obiectul revendicărilor, respectiv câteva elemente din contract, însă obiectivele majore nu au fost atinse.
O nouă sesiune de consultări pe marginea contractului-cadru va avea loc luni, 18 decembrie la ora 11.00 la sediul CNAS. În aceste zile se va decide la nivel teritorial care va fi conduita membrilor Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie în situaţia în care revendicările nu vor fi rezolvate în mod favorabil.
Birocraţia şi subfinanţarea, marile probleme ale medicinii de familie
În luna noiembrie, medicii de familie au protestat în toată ţara, solicitând asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii în scopul îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei din România. De asemenea, cadrele medicale au cerut creşterea finanţării medicinii de familie, pentru echilibrarea finanţării în sistemul public de sănătate. O altă revendicare este recunoaşterea importanţei rolului medicului de familie şi respectarea drepturilor constituţionale ale medicilor şi pacienţilor.
Potrivit medicilor de familie, timpul consultaţiei este irosit cu activităţi administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Pe termen mediu şi lung această situaţie duce la deprofesionalizare, la scăderea performanţelor profesionale şi este una din cauzele principale ale emigrării.
Conform unei analize realizate de SNMF şi FNPMF, 2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte şi odată cu această tendinţă creşte incidenţa bolilor care creează poveri economice şi sociale extrem de importante: bolile cardiovasculare, boli oncologice, boli respiratorii sau boli inflamatorii.
Există o tendinţă negativă, de ieşire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare) fie prin migraţia forţei de muncă şi intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendinţă este accelerată de subfinanţarea sistemului naţional de asistenţă medicală primară şi de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 de localităţi din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară.
Conform analizei proiective realizate de SNMF şi FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor – segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară – să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României.
