Începând cu luna martie a anului viitor, autorităţile sanitare au anunţat că intenţionează să reorganizeze programele naţionale de sănătate. În plus, toate cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă ar urma să treacă la bugetul de stat. Până atunci, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vor prelungi programele naţionale de asigurări de sănătate şi contractul cadru.
Începând de anul viitor, Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa programele cu caracter preventiv, de sănătate publică, aşa cum ar fi cele care vizează măsurile de prevenire a răspândirii HIV/SIDA şi tuberculozei, în timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va finanţa programele de tip curativ care includ tratamentul pentru afecţiuni oncologice sau diabet. În ceea ce priveşte programul naţional de transplant, Ministerul Sănătăţii este cel care va finanţa şi în continuare.
Tot pentru anul viitor, autorităţile sanitare au în plan să rezolve, măcar în parte, problema de aprovizionare cu medicamente a spitalelor. În primul rând, printr-un sprijin acordat Companiei Naţionale UNIFARM. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat că intenţionează să realizeze un fond la această unitate de peste 800.000 de euro, astfel încât UNIFARM să poată achiziţiona de pe piaţa externă medicamentele necesare. În prezent, conform legislaţiei, spitalele nu pot face plăţile decât după 90 de zile şi, ca urmare, distribuitorul naţional este în imposibilitatea de a negocia sau de a achiziţiona de pe plan extern.
Asistenţii medicali de pe ambulanţe pot face gărzi plătite
La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a aprobat, săptămâna aceasta, Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea unor acte normative în domeniul sănătăţii. De asemenea, s-a hotărât preluarea finanţării serviciilor de ambulanţă din bugetul de stat, astfel încât întreg sistemul de urgenţă care cuprinde şi unităţile de primiri urgenţe să fie finanţat unitar.
Actul normativ adoptat săptămâna aceasta, mai prevede posibilitatea ca asistenţii medicali, ambulanţierii şi dispecerii din cadrul serviciilor de ambulanţă să execute gărzi retribuite, în limita prevederilor bugetare. Până în prezent, de acest avantaj beneficiau doar medicii. Asistenţii medicali, ambulanţierii sau dispecerii, beneficiau pentru orele suplimentare executate doar de ore libere. Deoarece numărul de angajaţi este insuficient în multe dintre serviciile de ambulanţă, cei de la ambulanţă nu au beneficiat de orele libere la care ar fi avut dreptul, acestea cumulându-se în timp.
Măsura urmăreşte evitarea blocării sistemului care acordă asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat, determinată uneori de diferenţa existentă între suprasolicitarea şi motivarea personalului.
Criză de personal în serviciile de urgenţă
Toate aceste măsuri vin în condiţiile în care sistemul sanitar românesc se confruntă de ani buni cu o criză de personal. Iar numărul insuficient de medici şi asistenţi se resimte şi mai tare în cadrul serviciilor de ambulanţă, efectul imediat fiind reducerea capacităţii de intervenţie. Noul act normativ prevede însă ca asistenţii, ambulanţierii şi dispecerii să poată să efectueze gărzi suplimentare în afara programului de lucru. De altfel, ministrul Sănătăţii, Raed Arafat a explicat că, până în prezent, puteau efectua gărzi doar medicii, nu şi asistenţii sau restul personalului din serviciul de ambulanţă. „Impactul va consta în creşterea capacităţii de intervenţie – va fi o capacitate normală – să nu ajungem în situaţia ca în unele localităţi în care există un singur echipaj, ca să facă recuperare pentru orele suplimentare să trebuiască să se închidă echipajul în ziua respectivă”, a precizat Raed Arafat.
În plus, ministrul Sănătăţii a afirmat că până în prezent serviciile de ambulanţă aveau banii necesari la buget, dar nu puteau efectua plăţi. „Noi nu dăm bani suplimentari, le permitem doar să folosească banii pe care îi aveau în limita bugetului alocat”, a precizat dr. Arafat.
