Craiova găzduieşte în zilele de 13 și 14 noiembrie a.c., la Hotel Parc, şedinţa trimestrială a Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România. Specialiştii au ocazia să certifice vinurile reprezentative din Oltenia, dar şi pe cele din întreaga ţară având 2015 ca an de producţie. Bogată în tradiţia viticolă, Oltenia a fost prezentată auditoriului de o somitate în materie, prof. univ. dr. Aurel Popa. Coborând de pe meleagurile natale vâlcene, unde Drăgăşanii duc de milenii un fir neîntrerupt al creaţiei viticole, trecând prin câmpia plină de har a Băileştiului, cu renumitul zaibăr, şi coborând spre sud, la Cetate, Pleniţa şi Oprişor, unde noile linii de vinificaţie dau certitudinea că lucrurile se mişcă spre mai bine, pledoaria reputatului dascăl a trezit nu doar nostalgii, dar şi sentimentul că pământul e, totuşi, darnic.
În 13-14 noiembrie 2015, la Hotel Parc, Craiova, se desfăşoară sesiunea trimestrială a Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. Au fost prezenţi specialişti şi cercetători din domeniul oenologiei, dar şi reprezentanţi ai marilor producători de vin din ţară. Cuvântul de deschide i-a aparţinut prof.univ.dr. Nicolae Giugea, având la eveniment şi calitatea de vicepreşedinte al ADAR.
Universitar rasat, cu un umor de calitate şi format în tainele viticulturii, la cei 53 de ani împliniţi în urmă cu câteva zile, Nicolae Giugea a vorbit despre noua caracteristică a vinului, aceea de a fi un produs care trebuie să aducă plusvaloare. „Ne-am asumat responsabilitatea de a aduce toţi marii producători de vinuri din România, aici, la Craiova. Vinul este un produs care aduce plusvaloare, trebuie să facă de acum înainte comerţ. Oltenia este o mică Românie viticolă. Nu mai puţin de 32 de probe de vin din Oltenia vor fi analizate de specialişti. Avem vinuri de calitate excepţională, cu care ne putem bate oriunde, în lume. Nu trebuie să omitem că, vinurile româneşti au o caracteristică, ce le face unice”, a punctat prof. univ. dr. Nicolae Giugea, vicepreşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România.
„Neutralitatea noastră a permis creşterea calitativă a vinurilor”
În calitate de preşedinte al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, prof. univ. dr. Dan Boboc a prezentat pe parcursul unui discurs tehnicizat, dar cu valenţe pragmatice, situaţia în care se găseşte la ora actuală viticultura românească. Sugerând, totodată, necesitatea implementării unui sistem de notare, care să folosească tablete din segmentul IT, acesta a menţionat că numai aşa se poate fructifica mai bine timpul alocat degustărilor şi se poate obţine o acurateţe mai ridicată în clasificarea vinurilor.
„Am plăcerea de a reveni în Oltenia. Rostul nostru este de a aduce membrii viticoli ai diferitelor crame pentru a degusta vinurile din Oltenia. În a doua parte a programului vom face o degustare comparativă a vinurilor albe şi roze din recolta anului 2015. Remarc astfel că vinurile din Oltenia au o bună corpolenţă, cu un buchet aparte. Fiind în sudul României, avem acumulări de zaharuri şi arome impresionante, iar cu cât mergem către Mehedinţi avem şi clima mediteraneană, care aduce strugurilor arome deosebite. Îmi doresc foarte mult ca vinul de Drăgăşani să-l găsesc în piaţă, pentru că deja este un brand; la fel pot spune şi despre vinul de Corcova”, a menţionat prof. univ. dr. Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România şi, totodată, decan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Acesta speră ca toate regiunile istorice ale României cu potenţial viticol vor avea, mai devreme sau mai târziu, evenimente majore precum „Strugurele de aur” din Transilvania, „Vinvest” în Banat şi „Bachus” în Moldova. „Au fost 180 de probe de vin la Festivalul „Strugurele de aur”, iar la „Bachus”, în data de 9.10.2015, am analizat în spaţiul de la Odobeşti aproximativ 400 de probe de vin. Vreau să remarc că neutralitatea noastră a permis creşterea calitativă a vinurilor”, a punctat Dan Boboc.
O istorie vitivinicolă milenară
Prezentarea podgoriilor din Oltenia a fost făcută de reputatul prof. univ. dr. Aurel Popa. Născut pe plaiurile vâlcene, în comuna Stroieşti, la 23 august 1940, al optulea copil dintre cei zece câți a avut familia sa, dascălul a captat atenţia celor prezenţi prin bogăţia şi complexitatea cunoştinţelor de specialitate. Îngăduitor cu cei de vârstă mai mică, specialişti cărora le spune „tânăra generaţie, a dumneavoastră, are cunoştinţe mai multe decât noi şi poate înţelege mult mai bine lucrurile”, Aurel Popa a lăsat impresia generală că haina de universitar nu este pentru toată lumea, are demnitatea şi solemnitatea ei şi ar trebui să o poarte doar cei care au avut respect pentru învăţarea permanentă.
Trecând în revistă, nu cu puţină melancolie, cramele şi zonele viticole oltene, pe care le-a cunoscut în maturitatea lor deplină, profesorul Aurel Popa a punctat trăsăturile definitorii ale fiecărora dintre acestea. „Chardonnay de Corcova este un soi luat în cultură după 1990. Aici trebuie să remarcăm că se produce Chardonnay de cea mai bună calitate. Vinurile de Mehedinţi sunt unice. De asemenea, în toate centrele viticole din Oltenia, influenţa e dată de cea de la Drăgăşani, ce are o vechime încă din vremea geto-dacă. Aici, la Drăgăşani, podgoriile sunt sus, pe platou, de aceea şi calitatea lor. Vinurile din Gorj, de la Bălăneşti, Bârseşti, Scoarţa, Bobu sau de la Crasna, unde s-au pus bazele unei noi plantaţii viticole sunt emblematice. Crama Domeniile Coroanei Segarcea, construită la 1905 nu mai are nevoie de nici o prezentare. În acest areal avem vinuri de la 1917, precum Fetească Albă ce încă mai spune ceva”, a spus prof. univ. dr. Aurel Popa, fără a fi exhaustiv, peisajul viticol din Oltenia.
Sudul Doljului, binecuvântat cu vii celebre
Tămâioasa românească de Segarcea este soiul care a trezit atenţia multor participanţi. Motivaţia cât se poate de firească: este soiul care se bronzează, pentru că există o anumită aşezare a stratului de ceară, astfel încât, când răsare soarele se face aşa-numita apă oxigenată, deci strugurele se bronzează. Pleniţa şi Cetate sunt considerate de specialişti o prelungire a solului prielnic cultivării viei de la Oprişor, din Mehedinţi. „Viile de pe nisipuri din Oltenia sunt un alt specific al nostru. Gândiţi-vă ce înseamnă 50 de grade Celsius la nivelul solului, deci trebuie să lucrezi via, dimineaţa sau seara. Astăzi, aici, se cultivă soiul roşioară, care e soiul nisipurilor din stânga Jiului. Nu trebuie omis să precizăm că sunt şi acum vii pe rod, ce au peste 150 de ani vechime”, a încheiat prezentarea prof. Aurel Popa.
“La un consum intern, în România, de 24-27 de litri de vin per locuitor, în medie, avem – trebuie să recunoaştem – un deficit de consum. Avem trei direcţii: fie că ne propunem să producem mai mult, fie că ne apucăm să importăm, fie că optăm să bem mai puţin, dar mai bun. Acesta din urmă este, de altfel, şi trendul care se impune în Europa, în acest moment. Există ţări ce se apucă să defrişeze câteva zeci sau chiar sute de mii de hectare cu viţă-de-vie. Şi deja s-au plătit banii pentru defrişare. Reconversia, şi la noi, a scos vinurile/soiurile vechi de tip hibrid şi a adus clonele cu valoare deosebită pe piaţă”, a precizat prof. univ. dr. Dan Boboc.
