Cod roşu de rezistenţă la antibiotice

0
57

Peste 600 de mii de români iau antibiotic, cei mai mulţi după ureche, iar acest consum iresponsabil a dus la apariţia unor bacterii, mult mai rezistente, aproape imposibil de tratat. Specialiştii avertizează că rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în România, în contextul în care multe persoane folosesc antibioticele fără să consulte medicul.

În ultimii ani, medicii au observat o creştere a numărului de infecţii produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. Mai mult, au apărut deja microorganisme rezistente la toate antibioticele cunoscute. În majoritatea ţărilor europene, stafilococul auriu, bacteria care a creat în ultimii ani mari probleme sistemelor de sănătate din întreaga lume, a devenit mai puţin rezistent la principalul antibiotic folosit împotriva ei. România face însă excepţie de la această tendinţă, după cum a semnalat o statistică a Centrului European pentru Controlul Bolilor Transmisibile (European Center for Disease Control – ECDC).

Autoadministrarea de antibiotice fără reţetă, atunci când nu sunt necesare, este încă unul dintre motivele pentru care bacteriile capătă rezistenţă la aceste medicamente. În România, ca de altfel în toate ţările din Europa, farmaciile nu pot elibera antibiotice fără prescripţie medicală, măsură luată de forurile europene tocmai pentru a stopa administrarea abuzivă a acestor medicamente şi apariţia rezistenţei.

Risc mai ridicat de decese

Specialiștii semnalează de mai mulți ani dezvoltarea de noi mecanisme ale rezistenţei la medicamentele antimicrobiene (RAM) între care antibioticele ocupă locul principal. Se ştie că pacienţii afectaţi de RAM sunt expuşi unui risc crescut de agravare şi deces, în condiţiile unui consum crescut de resurse medicale.

Rezistenţa la antibiotice (RA) priveşte astăzi unele infecţii comune (afectând, de exemplu, tractul urinar, plămânul şi sângele) în toate regiunile lumii. Un procent mare de infecţii intraspitaliceşti sunt cauzate de bacterii extrem de rezistente, precum Staphylococcus aureus meticilino-resistent (MRSA) sau bacteriile Gram-negative multirezistente. Rezistenţa la antibiotice cauzată de uzul impropiu şi/sau abuzul de antibiotice dezactivează unul dintre cele mai importante câştiguri ale medicinii moderne. Potrivit statisticilor, persoanele care au contactat stafilococul auriu rezistent la meticilină au un risc de deces de 64% mai ridicat decât cele afectate de o formă non-rezistentă a infecţiei.

Infecții considerate în prezent minore pot să facă victime

În acest context, medicii avertizează că este foarte importantă administrarea prudentă a anitibioticelor pentru a le menţine eficienţa şi a încetini răspândirea bacteriilor rezistente. România se găseşte pe euro-poziţii defavorabile în privinţa Stafilococului aureus rezistent la o penicilină atât de puternică precum meticilina (MRSA), dar pe o poziţie relativ favorabilă în privinţa consumului total de antibacteriene.

Conform unui Eurobarometru recent, România înregistrează faţă de media UE 27 o frecvenţă mai mare a administrării de antibiotice, o proporţie mai mare a direcţionării greşite către gripă şi răceală, nivele mai mici de cunoştinţe privind antibioticele sau de informare primită în privinţa medicaţiei cu antibiotice improprii. Deşi informarea venită dinspre campaniile de conştientizare în privinţa anitibioticelor pare a fi în regres în 2013 faţă de 2009, rezultatele poartă o sugestie de progres în privinţa atitudinii corectate a publicului faţă de antibiotice. Românii consumă semnificativ mai multe antibiotice – 47% față 35% media UE-, dintre care semnificativ mai multe fără reţetă -18% față de 3% UE. Românii apar semnificativ mai puţin informaţi despre antibiotice, drept care le utilizează semnificativ mai frecvent contra răcelii şi gripei.

Din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, infecţiile considerate în prezent minore riscă să facă victime din nou în cazul în care nu sunt luate măsuri la nivel global şi în mod urgent pentru a lupta împotriva rezistenţei la antibiotice, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.