Marea Mediterană este din nou transformată în cimitir, după naufragiul, în sudul Maltei, vineri, soldat cu peste 33 de morţi, potrivit unui bilanţ provizoriu, în majoritate sirieni, la numai opt zile după moartea, lângă Lampedusa, a 359 de imigranţi din Cornul Africii. O navă a marinei italiene care transporta 56 de supravieţuitori ai naufragiului era aşteptată ieri la Porto Empedocle. În vasul care s-a scufundat vineri după-amiază se găseau sute de refugiaţi, a căror destinaţie finală era mica insulă italiană Lampedusa. Potrivit autorităţilor malteze, intervievate de un corespondent AFP, bilanţul oficial era, sâmbătă seara, de 33 de corpuri recuperate, în majoritate femei şi copii, dar acesta putea evolua. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (HCR) a afirmat, citând persoane care precizau acest lucru, că „vasul, plecat din Zwara (Libia), avea la bord între 300 şi 400 de persoane, majoritatea sirieni şi palestinieni”. Premierul maltez, Joseph Muscat, a deplâns că Mediterana este pe cale de a deveni un cimitir. Un purtător de cuvânt al Ministerului maltez de Interne a menţionat că „este prea puţin probabil a se mai găsi supravieţuitori, operaţiunile de căutare a corpurilor prelungindu-se până sâmbătă seara, la lumina farurilor”. S-a reuşit salvarea a 200 de persoane. Dintre cei 146 de supravieţuitori intervievaţi de poliţia malteză, 117 s-au declarat sirieni, 27 palestinieni, 1 libanez şi altul tunisian. Intervievat de ziarul „Times of Malta”, comandantul navei care a salvat refugiaţii s-a confesat că „de 10 ani fac munca aceasta, dar respectiva operaţiune s-a dovedit cea mai dificilă din toată cariera”. El a descoperit sute de persoane în mare, majoritatea fără viaţă. O cauză a fost şi aceea că refugiaţii erau prea slabi pentru a rezista la zece ore de călătorie până la La Valeta. Accidentul s-a produs în centrul unui triunghi, între Malta, Libia şi Lampedusa, la 60 de mile (cca. 110 km) depărtare de coasta malteză. Potrivit marinei malteze, ambarcaţiunea a fost destabilizată în momentul în care imigranţii s-au agitat pentru a atrage atenţia unui avion militar ce survola deasupra, deplasându-se în acelaşi sens. Nave şi elicoptere de salvare au fost trimise rapid la faţa locului şi inclusiv autorităţile italiene au trimis două nave militare, capabile să lanseze bărci de salvare pneumatice. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut sâmbătă seara „măsuri apte să soluţioneze cauzele profunde ale acestor evenimente”. La rândul său, premierul italian, Enrico Letta, a anunţat sâmbătă seara trimiterea „unei misiuni umanitare navale şi aeriene” pentru a face Marea Mediterană cât mai sigură cu putinţă. În Malta, clerul insulei, foarte catolice, a cerut mobilizarea tuturor episcopiilor europene, pentru a cere guvernelor o mai mare solidaritate şi acţiune politică în prevenirea unor astfel de accidente repetate. Drama a survenit după naufragiul, la 3 octombrie, a unui vas perscăresc în apropiere de Lampedusa, când doar 155 din cei 500 de emigranţi aflaţi la bord, în majoritate eritreeni, au fost salvaţi. Potrivit ONG-urilor, aproape 20.000 de imigranţi şi refugiaţi au pierit în tentativa traversării Mediteranei în ultimii 20 de ani. În acest context, în faţa afluxului de imigranţi, senatorul francez UMP Philippe Marini a scris pe contul său Twitter că „regretă dispariţia regimului Gaddafi în Libia”, produsă şi datorită intervenţiei militare franceze. Evident că declaraţia acestuia a generat o polemică, mai ales că tot acesta, în hebdomadarul „Oise hebdo”, l-a considerat pe preşedintele sirian Bashar al-Assad „un bun politician” „în capul unui regim autoritar”.
