Creştinii, evreii şi musulmanii s-au aşezat la aceeaşi masă a discuţiilor / Dialogul religiilor, la Craiova

0
132

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” a găzduit, la sfârşitul acestei săptămâni, dezbaterea cu tema „Conexiuni şi similitudini ale diferitelor religii”, eveniment în premieră la Craiova, organizat de cotidianul regional ”Cuvântul Libertăţii” şi TVR Craiova, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană şi Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie. Generoasă și deosebit de incitantă, tema a adus la aceeași masă reprezentanți ai celor trei mari religii ale lumii – creștinism, iudaism și islamism – care au încercat să găsească punctele comune ce-i apropie pe oameni, indiferent de Dumnezeul în care cred. „Dialogul religiilor” a beneficiat de prezența unor invitaţi speciali: pr. lect. univ. dr. Răzvan Stan – prodecan al Facultăţii de Teologie din Craiova, prof. univ .dr. Corneliu Sabetay – preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, părintele Aurelian – Biserica Romano – Catolică, Abu Al Ola Al Ghiti – preşedintele Ligii Culturale şi Islamice din România, Demirel Gemaledin – directorul Centrului Cultural Islamic Bucureşti, dr. Gheorghe Ardelean – pastorul Bisericii Baptiste „Jertfa” din Craiova, părintele Marcel Răduţ Selişte – Biserica Ortodoxă Română, Isidor Costici – student al Facultăţii de Teologie din Craiova, viitor preot în Valea Timocului, europarlamentarul Marian- Jean Marinescu – vicepreşedintele Grupului Popular European, prof. univ. dr. Bianca Predescu, specialist în Drept Comunitar.

Dezbaterea a fost deschisă de reprezentantul Mitropoliei Olteniei, lec. univ. dr. Răzvan Stan, prodecanul Facultăţii de Teologie din Craiova, care a vorbit despre unicitatea ortodoxismului românesc. „Spre deosebire de alte ţări, precum Germania sau alte state din UE, România are ceva unic: noi, ca ţară ortodoxă, suntem singurii care avem o limbă latină. Când a venit în România, Papa Ioan Paul al II-lea şi marii teologi au spus că țara noastră este o șansă în dialogul acesta ecumenic, unul între creștini, dar și între religii. Şi de aceea spiritul nostru românesc de toleranță, de pace, de bună primire își spune cuvântul în această problemă”. Preotul Marcel Răduț Selişte a accentuat elementul spiritual care trebuie să însuflețească ideea de cultură. „Oraşul Craiova îşi doreşte să obţină acea titulatura de capitală culturală europeană și îmi amintesc ce spunea un preot: cultura, ca noţiune reală, dacă este lipsită de particula ”cult”, dăruiește decât ură. Asta înseamnă că un demers cultural nu poate fi lipsit de demersul spiritual, de cel religios. Ştim bine, în vremea comuniştilor, s-a încercat crearea unei culturi socialiste, lipsite de Dumnezeu, dar a avut un eşec dureros pentru poporul român”.

„Dacă nu are suport istoric, religia e prea puțin”

Religia iudaică a fost reprezentată de prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova şi, totodată, un reputat chirurg. Acesta a atras atenția că religia nu poate fi înţeleasă, în aceste vremuri, decât contextualizată istoric. „Dacă nu are suport istoric, religia e prea puțin pentru oamenii citiți, civilizaţi şi ajunşi la un nivel extrem de înalt. Numai prin istorie și foarte multă istorie, cu acest suport, noi putem să abordăm astăzi problemele de religie. Altădată poate erau mai altfel lucrurile”. Corneliu Sabetay a arătat apoi o serie de elemente comune între marile religii ale lumii. „Sărbătorile sunt de atâtea ori comune. Acum a fost o sărbătoare iudaică a recoltei, a fructelor, aceeași sărbătoare există şi în biserica baptistă. Sunt şi alte, Cinzecimea, care există în lumea iudaică și în lumea creștină. Ca să nu mai vorbim de Paşte, dar semnificația lui a fost diferită. Semnificația Paștelui din vremea lui Hristos era ieşirea din robia egipteană, semnificația Paştelui creştin este, nici mai mult nici mai puţin, Învierea”.

„Toate religiile vin de la același izvor”

În sala ”Elena Farago”, acolo unde a avut loc dezbaterea, s-au aflat mai mulţi reprezentanţi ai religiei islamice. „Noi, ca musulmani, nu suntem consideraţi musulmani dacă nu credem în cei cinci stâlpi ai islamului. Dacă un musulman vine şi practică toate ritualurile, trugăciunile, respectă şi memorează tot Coranul, dar vine într-o zi şi spune că nu îmi place de Moise sau de Iisus… nu mai este considerat musulman. Toate religiile vin de la același izvor, de la aceeași sursă şi mai ales din acelaşi loc geografic care este zona orientală. Eu cred că nu există nici o diferenţă, doar în legislaţie”, a spus dr. Abu Al Ola Al Ghithi, preşedintele Ligii Culturale şi Islamice din România. La rândul său, dr. Demirel Gemeladin, directorul Centrului Islamic din Bucureşti, a subliniat că România este un exemplu pentru toată Europa. „Aici există o comunitate de musulmani de peste 800 de ani care tot timpul, în toate perioadele prin care a trecut, nu a avut nici o problemă. Nici acum nu are nici un fel de problemă, doar la nivel de persoană”.

„Motto-ul ecumenismului din partea noastră este ca toți să fie una”

Biserica Romano-Catolică a fost reprezentată de părintele Aurelian care a readus în discuţie tema ecumenismului. „Biserica romano-catolică, atunci când discută despre unitate, pleacă de la rugăciunea lui Iisus dinainte de pătimirea sa, iar motto-ul ecumenismului din partea noastră este ca toți să fie una. Este rugăciunea lui Iisus, este rugăciunea pentru care biserica catolică trăieşte şi trebuie să trăim toţi pentru că El aşa s-a rugat, ca toţi să fie una. Şi ştim că nici un cuvânt nu va trece până nu se vor împlini cuvintele Bibliei”. Pastorul baptist, dr. Gheorghe Ardelean, a spus că primul lucru important al tuturor religiilor este baza pe care se construiește. „Nimic nu a pornit decât din Țara Sfântă. De acolo a venit Moise cu legile, a venit primul evreu Abraham, a venit Iisus Hristos, născut în ieslea Betleemului și murit pe crucea din dealul Golgotei. A înviat şi s-a suit la cer și iarăşi o să vină să judece vii şi morții. Deci, dacă pornim de pe același fundament, înseamnă că trebuie să și ţintim în aceeași direcție. Şi direcţia este una singură: viața veșnică după moarte”.

„Biserica și-a asumat misiunea de a arăta calea cea dreaptă”

Prof. univ. dr. Bianca Predescu, specialist în Drept Comunitar, redutabil avocat al Baroului Dolj, a scos în evidenţă misiunea comună a Bisericii: „Studiind mai mult paralela dintre  biserica ortodoxă şi cea catolică, există o mare diferenţă. Şi anume, biserica ortodoxă a mers pe drumul său şi a spus aceasta este calea, în timp ce biserica catolică a intervenit puternic în societate și, în momentele de criză – că a fost fascismul, socialismul sau alte momente de criză în ultimele două secole – a intervenit cu putere, substituindu-se statului și arătând care e calea cea dreaptă. Dar, pentru sufletul meu, am reținut un singur lucru: fiind cel mai aproape de om, Biserica și-a asumat, de la începuturile sale, ca și credință și sumă a credincioșilor, misiunea de a arăta calea cea dreaptă”. Într-o pledoarie emoţionantă, în care a inclus şi experienţe personale, Bianca Predescu a mărturisit că, prin credinţă, oamenii se salvează. „Dorinţa de a crede, cu o putere nestrămutată, că există mai presus de noi un adevăr care ne uneşte şi căruia trebuie să îi rămânem credincioși ne salvează. Un resort moral şi, mai ales, forţa care vine din interiorul bisericii, trebuie să călăuzească şi această structură, UE, şi pe noi toţi, în orice clipă”.

„Uniunea Europeană a avut întotdeauna o legătură cu religia”

Dezbaterea s-a bucurat şi de prezenţa europarlamentarului Marian-Jean Marinescu care a subliniat faptul că Uniunea Europeană nu este ruptă de religie. „E adevărat că Uniunea Europeană nu are în atribuții această problemă, dar întotdeauna a avut o legătură cu religia. Biserica ar trebui să se ocupe de sufletul omului și de situația lui în societate. Atunci când deviază de la această menire, se pot întâmpla lucruri care nu sunt bune pentru societate. România este un exemplu în acest sens, trăiesc toate în pace, în liniște. Există și acum multe conflicte în lume bazate, din păcate, și pe religie. Cred că s-ar rezolva foarte multe lucruri dacă nu politicienii ar duce acest dialog, dacă bisericile ar duce acest dialog. Dacă doresc pacea și sunt capabile să ducă acest dialog”.

LAURA MOŢÎRLICHE şi RADU ILICEANU