Armata Iranului a fost plasată în stare de alertă maximă. „Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran, Fars TV, preluată de agenţia rusă de presă Rosbalt. Această măsură survine după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului. La 10 august a.c., premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi ministrul apărării, Ehud Barak, au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi a serviciilor secrete. Ministrul israelian al apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah, din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv, dar, cu toate astea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale, care se bazează pe continuarea negocierilor şi a sancţiunilor în rezolvarea problemei nucleare iraniene. La rândul său, premierul israelian consideră că actuala administraţie de la Washington, în pofida tuturor asigurărilor, nu va putea să oprească Iranul la timp de pe calea dotării cu arme nucleare. Netanyahu şi Barak înclină ca un atac asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului să fie întreprins până la alegerile prezidenţiale, din luna noiembrie, din SUA. „Netanyahu şi Barak consideră că preţul plătit pentru atac se va compensa prin faptul că programul nuclear iranian va fi împins înapoi, în timp ce conducerea militară a Israelului are o părere inversă”, scrie Yediot Ahronot. Oponenţi ai unei acţiuni militare imediate împotriva Iranului sunt şeful Statului Major, Benny Gantz, comandantul forţelor aeriene Amir Eshel, directorul Mossad, Tamir Pardo, şeful Serviciului de informaţii militare, Aviv Kohavi, şi preşedintele Shimon Perez.
