Vicepremierul Costin Borc a declarat ieri că administraţia locală şi centrală ar trebui lăsată să ia decizii de business, afirmând că, aşa cum se întâmplă în multinaţionale, funcţionarii din achiziţii ar trebui schimbaţi la fiecare trei ani.
”Fără a deschide o cutie a Pandorei, aş vrea să spun că trebuie să avem puterea de a lăsa totuşi administraţia publică locală şi centrală să ia decizii de business. O decizie de business poate să fie proastă, dar nu neapărat ilegală. Sunt manageri care nu sunt nişte manageri buni şi care vor fi penalizaţi pentru proasta lor performanţă prin a-şi pierde slujbele, dar care nu iau neapărat nişte decizii ilegale. Trebuie să fim foarte atenţi, ele trebuie bine justificate la momentul la care sunt luate”, a afirmat Borc la dezbaterea ”Transparenţa serviciilor publice şi guvernarea deschisă în cadrul cooperării la nivel central şi local”, organizată la Ministerul Justiţiei.
Vicepremierul a susţinut că angajaţii serviciilor de achiziţii ar trebui schimbaţi la fiecare trei ani pentru că în mod inerent se crează relaţii personale între achizitor şi vânzător. ”Eu nu am văzut astăzi un funcţionar public sau un angajat al unui serviciu de achiziţii din cadrul unei instituţii publice care să îşi schimbe slujba la fiecare trei ani. Întrebaţi, vă rog frumos, în multinaţionale, în orice societate mare care are nişte reguli foarte clare de business, şi o să vedeţi că la serviciul achiziţii este obligatoriu, este obligaţie a oricărui audit ca cei din achiziţii să se schimbe maximum o dată la trei ani sau dacă nu ies din serviciul de achiziţii măcar schimbă familia de produse cu care au legătură. De ce? Pentru că se creează inerent nişte relaţii personale între achizitor şi vânzător”, a mai spus Costin Borc
Vicepremierul a subliniat importanţa bazelor de date şi a analizei, afirmând că aceasta ar permite să se facă imediat diferenţa între costul unui serviciu dintr-un oraş din nordul Moldovei şi costul aceluiaşi serviciu într-un oraş din Dobrogea sau Muntenia. El a explicat faptul că analizând preţul serviciilor se poate ajunge fie la concluzia că s-a produs o fraudă, fie că este vorba despre o decizie proastă de business care va putea fi sancţionată de cetăţeni la următoarele alegeri.
