Apicultura, între pasiune şi afacere cu riscuri medicale

0
351

apicultura 3Uniunea Europeană ne suplimentează fondurile din apicultură cu 1.463.140 de euro. Crescătorii români cer, însă, despăgubiri din partea statului. Pierderile suferite de aceştia în ultima vreme sunt considerabile. Doljul are 50.000 de familii de albine, dintre care 35.000 sunt cuprinse în Asociaţia Crescătorilor de Albine Dolj. Mulţi dintre apicultori nu sunt înscrişi în vreo formă asociativă, tocmai pentru a rămâne cu mai mult profit. Din păcate, mierea nu e pe deplin controlată calitativ. Unii mai folosesc sirop de zahăr, pentru că e foarte ieftin, mai ales că nu mulţi îşi permit să plătească un buletin de analiză a mierii cumpărate. Crescătorii bio sunt verificaţi periodic de specialişti şi, chiar dacă pleacă în pastoral, nu produc cantităţi atât de mari, ca alţi „apicultori” dubioşi.

          În data de 23 iunie 2016, la cea de-a 183-a reuniune a Comitetului pentru Organizarea Comună a Pieţelor Agricole – produse de origine animală (carne de pasăre, ouă, carne de ovine şi miere), Comisia Europeană a prezentat Decizia de Implementare privind aprobarea Programelor Naţionale Apicole pentru perioada 2017 – 2019. Bugetul anual pentru Programele Apicole notificate de Statele Membre a fost majorat la 36 milioane de Euro, iar România beneficiază de o creştere a bugetului alocat de 1.463.140 Euro pentru întreg programul apicol aferent perioadei 2017 – 2019.

          Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Program cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA, iar sprijinul financiar alocat pentru perioada 2017 – 2019 este de 21.508.480 euro, faţă de 20.045.340 Euro repartizat pentru perioada 2014 -2016, astfel: pentru anul 2017 – 7.169.494 Euro (3.584.747 euro buget UE / 3.584.747 euro buget naţional); pentru anul 2018 –  7.169.498 Euro (3.584.749 euro buget UE / 3.584.749 euro buget naţional);  pentru anul 2019 – 7.169.488 Euro (3.584.744 euro buget UE / 3.584.744 euro buget naţional)

Apicultorii aşteaptă normele de aplicare

          Accesarea măsurilor şi depunerea dosarelor la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în vederea solicitării sprijinului financiar se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative. În vederea implementării măsurilor de sprijin financiar prevăzute în PNA 2017 – 2019, urmează să se elaboreze hotărârea de Guvern care să aprobe Programul naţional apicol pentru perioada 2017-2019, normele de aplicare, precum şi valoarea sprijinului financiar. În cadrul procesului de elaborare a actului normativ menţionat anterior, în perioada următoare, vor avea loc consultări cu reprezentanţii formelor asociative din sectorul apicol, ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ai Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ai Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie.apicultura

Crescătorii vor despăgubiri

          Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) se plânge de lipsa de înţelegere a statului. A depus în nenumărate rânduri cereri pentru acordarea unui sprijin financiar la Ministerul Agriculturii iar într-un final acestea au fost aprobate. Crescătorii de albine vor primi bani de la Guvern drept despăgubire pentru pierderile din anul apicol 2016.

          „Am primit răspuns la ambele cereri, pentru că noi am depus la interval de două săptămâni deoarece situaţia în 2016 nu a fost bună deloc. Proiectul este gata, l-am văzut, şi aşteaptă doar să fie aprobat în şedinţa de Guvern, probabil într-o săptămână-două. Sunt solicitate 60 de milioane de lei, adică în jur de 50 de lei pe familia de albine, pentru biostimulatori. Am convenit un termen până la care se vor depune cererile şi anume 31 septembrie 2016”, a declarat Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

S.O.S. – Albina românească

          Anul 2015 a fost un an devastator pentru apicultorii români şi familiile lor de albine la culesul de floarea-soarelui, din cele mai importante zone de cultură ale ţării. Se estimează că cca 100.000 de familii de albine au fost decimate chiar în timpul culesului, cu pierderea albinei culegătoare sau chiar pierderea integrală a familiilor de albine. Bilanţul: sute de apicultori afectaţi în majoritatea zonelor de cultură a florii-soarelui în cel mai de amploare fenomen de pierderi din ultimii ani.

Acest fenomen descris de majoritatea apicultorilor s-a manifestat printr-o formă deosebit de agresivă, cu pierderi imediate, fie cu albina găsită moartă „covor” în faţa stupilor, fie printr-o depopulare mai mult sau mai puţin întârziată, situaţii în care albina afectată nu s-a mai întors la stupi. Aceste pierderi au apărut în condiţiile în care nu s-au efectuat tratamente fitosanitare la momentul înfloririi şi nu existau alte culturi concurente tratate la înflorire.apicultura 2

          Fenomenul generalizat apărut într-o perioadă scurtă de timp şi doar la culesul de floarea- soarelui exclude cauze legate de alţi factori care ţin de managementul apicol sau manifestarea unor boli specifice albinelor, aducând în discuţie fenomenele de intoxicare generate de tratamentele fitosanitare cu pesticide la sămânţă, apărute în ultimii ani şi în alte ţări. Acest lucru a reieşit şi din discuţiile apicultorilor cu fermierii care au menţionat că sămânţa a fost tratată cu insecticidele de tip sistemic de tipul neonicotinoidelor, fapt pentru care Asociaţia Crescătorilor de Albine din România consideră că sunt suspiciuni temeinice pentru a considera că aceasta a fost cauza mortalităţilor înregistrate.

Mulţi nu sunt înscrişi

          În Dolj sunt aproximativ 50.000 de familii de albine, dintre care 35.000 sunt cuprinse în Asociaţia Crescătorilor de Albine Dolj. Potrivit conducerii acestei asociaţii, cel mai bun an apicol a fost 2003. România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii A.C.A., cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

          Totuşi, şi în Dolj sunt apicultori ce refuză să se înscrie într-o formă asociativă. O fac pentru a avea un câştig mai mare. Cu toate acestea, cel mai prejudiciat este consumatorul final. Acesta nu are garanţia că mierea cumpărată nu are în compoziţie sirop de zahăr, pe care unii crescători de albine nu ezită să-l folosească din martie până în octombrie. Să mai precizăm că, unii apicultori veritabili din Dolj nu au extras până acum mierea, ci lasă familiilor de albine să-şi asigure necesarul pentru iarnă şi abia apoi recoltează. De la 80 de familii de albine un astfel de producător speră să obţină aproximativ 110 kg de miere. Dar, cum anul acesta se anunţă a fi foarte slab, cota poate fi mult mai scăzută.apicultura 1