Liderii zonei euro au ajuns ieri dimineaţă, la Bruxelles, la un acord cu Grecia pentru a negocia un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) care să menţină ţara în zona euro, după negocieri care s-au întins pe întreaga noapte, însă condiţiile impuse Atenei sunt extrem de dure. “Summitul zonei euro a ajuns în unanimitate la un acord. Totul este pregătit pentru activarea Mecanismului European de Stabilitate (ESM) pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar”, a scris Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, pe contul său de Twitter. Totuşi, condiţiile dure impuse Atenei de creditorii internaţionali ar putea duce la căderea guvernului de stânga condus de Alexis Tsipras şi cauza panică în Grecia. Chiar înainte ca detaliile acordului să fie cunoscute, ministrul muncii elen Panos Skourletis a denunţat, într-o intervenţie televizată, termenii înţelegerii, afirmând că acordul ar putea duce la noi alegeri în Grecia în acest an. “Chiar acum există o problemă cu majoritatea guvernamentală (în parlament). Nu pot acuza pe nimeni care nu va spune DA acestui acord. Nu încercăm să facem să arate mai bine acest acord şi spunem clar: acest acord nu ne reprezintă”, a spus oficialul grec. “Am reuşit să păstrăm unitatea cu privire la menţinerea Greciei în zona euro”, a scris premierul sloven Miro Cerar pe contul său de Twitter, la scurt timp după încheierea reuniunii. Dacă summitul zonei euro ar fi eşuat, Grecia ar fi fost acum pe marginea prăpastiei, cu băncile comerciale în prag de colaps şi perspectiva emiterii unei monede paralele cu euro şi a unei ieşiri din uniunea monetară. Şase seturi de măsuri, printre care tăierea cheltuielilor şi reforma sistemului de pensii, vor trebui adoptate de Atena până miercuri (15 iulie), la ora 24.00, şi aprobate de parlamentul elen pentru ca negocierile cu creditorii internaţionali să poată începe. În probabil singura concesie făcută lui Tsipras după impunerea unui set de condiţii dure, Germania a renunţat la opţiunea ieşirii temporare a Greciei (pentru cinci ani) din zona euro. Alexis Tsipras a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro, că doreşte “încă un compromis onest” pentru a menţine Europa unită. În schimb, el a fost subiectul unei umilinţe de 16 ore din partea liderilor nervoşi pentru că premierul grec le-a respins oferta de ajutor prezentată în iunie şi a organizat în acest sens un referendum. Un oficial UE a estimat că ultimele două săptămâni de turbulenţe economice şi politice au costat statul grec alte 25-30 miliarde de euro. Şefa guvernului german Angela Merkel, a cărei ţară este cel mai mare contributor la Mecanismul European de Stabilitate, a avertizat de la bun început că negocierile cu Atena vor fi dificile. “Cea mai importantă monedă s-a pierdut şi aceea este încrederea. Acest lucru înseamnă că vom avea discuţii dure şi că nu va exista un acord cu orice preţ”, a spus Merkel, înaintea începerii summitului zonei euro. Dacă Grecia îndeplineşte condiţiile prevăzute în noul acord, atunci parlamentul de la Berlin se va reuni joi pentru a-i mandata pe cancelarul Angela Merkel şi pe ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble să negocieze noul împrumut. Apoi, miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogrup) vor putea lansa oficial negocierile. Probabil cea mai grea condiţie pe care Alexis Tsipras a fost nevoit să o accepte este insistenţa Germaniei privind crearea în afara Greciei a unui fond care să regrupeze active greceşti în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru a garanta privatizările promise de autorităţile de la Atena. Experţii UE şi ai FMI estimează că în prezent activele de stat ale Greciei eligibile pentru privatizarea valorează numai 7 miliarde euro. Un diplomat european a apreciat chiar că Grecia riscă să devină un “protectorat german”, pierzându-şi tot mai mult din suveranitate. În ceea ce-l priveşte, Tsipras a cerut un angajament mai ferm al creditorilor internaţionali de a restructura datoria Greciei, pentru a o face sustenabilă pe termen mediu.
