Alegerile locale 2016 vor rămâne, pentru sociologi, în principal, un scrutin mai greu de înţeles, chiar la Dolj. Pe fondul unei campanii electorale molcome, lipsită de orice efervescenţă, anostă în bună măsură, participarea la vot nu a fost paradoxal inferioară altor alegeri de acelaşi tip, iar rezultatele concrete s-au structurat în dreptul celor două mari partide – PSD şi PNL -, lângă acestea aşezându-se timid ALDE, UNPR, PMP, PSRO, PND. În Dolj cei 1.341 de consilieri locali sunt distribuiţi după cum urmează: 72 aparţin alianţei PSD+UNPR, operabilă la nivelul Craiovei, precum şi localităţilor rurale Ciupercenii Noi, Piscu Vechi, Brabova, Coţofenii din Faţă, Pleniţa, Bratovoieşti, Ghindeni; 630 aparţin PSD, 399 – PNL, 62 – ALDE, 60 – UNPR, 49 – PMP. O observaţie evidentă: primarii cu notorietate, la nivelul localităţilor, în care au fost aleşi, au atras implicit şi voturile pentru listele de consilieri locali cu aceeaşi siglă. Din rândul acestora, mai exact al consilierilor locali, se vor desemna viitori viceprimari. La nivelul Consiliului Judeţean Dolj, social-democraţii deţinând un număr de 25 de consilieri din 37, îşi vor stabili, prin vot indirect, preşedintele. Fireşte, nu este ceva nou, în tot ceea ce s-a întâmplat, dar pe alocuri – Ciupercenii Noi, Piscu Vechi, Sopot, Vârtop, Brădeşti, Cetate, Călăraşi, Vârvoru de Jos, Ostroveni, Ghidici, Gângiova, Segarcea, Dăbuleni, Işalniţa, Cârcea -, “opoziţia” la nivelul consiliilor locale menţionate, conform ponderii reprezentanţilor fiecărei formaţiuni politice, este de decor. Şi nu este vorba doar de localităţi cu primari social-democraţi – altminteri preponderente – ci şi de localităţi unde legea o fac majorităţile liberale (Băileşti, Dăbuleni, Castranova). Cum s-a ajuns la o asemenea polarizare a votului poate fi o temă de discuţie, la nivelul liderilor partidelor din teritoriu. Dacă interesează aşa ceva. Oricum, se observă cu detaşare că votul pozitiv a fost preponderent. Opţiunea nu a fost pregnant una ideologică, adică între stânga şi dreapta, şi victoria cumulată PSD şi ALDE poate fi explicată parţial, prin alte cauze, în special prin raportarea celor două partide la problematica libertăţilor cetăţeneşti. De ce reuşesc anumiţi candidaţi (Cetate, Vârtop, Brădeşti, Călăraşi, Vârvoru de Jos, Băileşti, Castranova, Podari, Işalniţa, Cârcea) să genereze un adevărat miraj în jurul lor, rămâne o temă de reflecţie, mai ales că autoritatea lor, la nivelul localităţilor menţionate, este una de-a dreptul metafizică. Colectivităţile nu se mulţumesc cu puţin, în planul împlinirilor edilitar-gospodăreşti, atragerii fondurilor europene, sau a eforturilor de branşare la reţelele de canalizare şi alimentare cu apă, dar rămân convinse de propriile investiţii de încredere, până la proba contrarie.
