Comunitatea maghiarilor din România şi-a pus la punct planurile pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, cu mult timp în urmă şi în mare secret. Maghiarii solicită o redesenare a graniţelor, astfel încât să se formeze o nouă regiune de dezvoltare prin unirea a trei judeţe: Harghita, Covasna şi Mureş. Prima declaraţie publică pe marginea acestui subiect a fost făcută în vara anului trecut, în cadrul Universităţii de Vară găzduite de Băile Tuşnad de pastorul Laszlo Tokes, europarlamentar şi vicepreşedinte al Parlamentului European. Acela a fost momentul care a declanşat efectiv seria dezbaterilor aprinse pe teme importante, precum autonomia teritorială, administraţia locală şi descentralizarea, înfiinţarea Universităţii de Stat Maghiare, drepturile minorităţilor privind folosirea limbii materne în România, dubla cetăţenie maghiară sau relaţiile maghiaro-române din prisma preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene din 2011. Dar acele declaraţii nu erau făcute în mod întâmplător, deoarece se bazau pe ceva concret, palpabil, şi anume pe Hotărârea de Guvern nr. 402, din 21 aprilie 2010, publicată şi ea „pe şest”, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 306, din 11 mai 2010, fiind semnată de premierul Emil Boc şi de Ministrul Administraţiei şi Internelor de la acea vreme, Vasile Blaga. Prin această hotărâre se încearcă oficializarea, pe ascuns, a aşa-zisului “Ţinut Secuiesc”, ca entitate parastatală.
Astfel, în Anexa nr. 1 a acestei HG s-a strecurat aprobarea unei steme corespunzătoare “Ţinutului Secuiesc” pentru comuna Ilieni, judeţul Covasna, care se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, iar în câmp albastru se află o bornă de hotar, argintie, deasupra căreia sunt două săbii încrucişate, argintii, cu mânerul şi garda de aur. Săbiile sunt flancate în dreapta de un soare, iar în stânga de o semiluna figurată, crescătoare, de argint. Conform Anexei nr. 2 din Hotărârea nr. 402, publicată atunci în exclusivitate de „Ziua Veche” în cadrul articolului “Descrierea şi Semnificaţiile elementelor însumate ale stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna”, semnat de Dan Tănase, citat de Victor Roncea în publicaţia „Ziarişti Online”, “borna de hotar semnifică faptul că localitatea se află la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”, iar „Soarele şi semiluna simbolizează aşezarea comunei către partea secuiască”. Anul trecut, pe vremea aceasta, discuţiile despre redesenarea regiunilor de dezvoltare din România şi scenariul privind autonomia acestui Ţinut Secuiesc erau privite şi analizate cu o surprinzătoare lejeritate. Să ne aducem aminte că Lazslo Tokes se întreba retoric, la Tuşnad, culmea, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, fără nicio apăsare, că aşa cum „Kosovo şi-a obţinut independenţa, noi (secuii – n.r.) nu am putea să obţinem autonomia?”, îndemnându-i pe secui să urmeze modelul catalan şi să iasă în stradă.
Soluţia Curţii de Apel Braşov: Ţinutul Secuiesc nu există!
Dar lucrurile nu au rămas aşa. Şi au apărut imediat reacţii, dar nu din partea guvernanţilor, nici din partea clasei politice, aşa cum ar fi normal, ci din partea societăţii civile. Astfel, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a solicitat în instanţă anularea Hotărârii nr. 402, iar Curtea de Apel Braşov a anulat hotărârea Guvernului ca fiind nelegală şi antinaţională.
Soluţia Curţii de Apel Braşov, emisă la data 18 aprilie 2011, spune, practic, că Ţinutul Secuiesc nu există. “Se admite acţiunea formulată de reclamantul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României (cu sediul în Bucureşti, Piaţa Victoriei nr. 1, sector 1) şi, în consecinţă, dispune anularea Hotărârii Guvernului României nr. 402/ 2010 privind aprobarea stemei comunei Ilieni, jud. Covasna. Fără cheltuieli de judecată” – se specifică în Sentinţa Civilă nr. 76/ F/18.04.2011, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. 8885/64/2010. Executivul face recurs… În mod normal, dacă analizăm obiectiv, reprezentanţii Guvernului României ar fi trebuit să se oprească aici, pentru că oricum era deja prea mult pentru poporul român. Toată lumea ştie că, de regulă, problema regionalizării Ţinutului Secuiesc este o problemă care agită spiritele în sânul românilor şi mai ales în sânul românilor din inima Transilvaniei. Dar, din păcate, nu a fost aşa. Dan Tănase şi Victor Roncea trag semnalul de alarmă şi scot la iveală un document înfiorător. Guvernul dă dovadă de iresponsabilitate crasă, făcând recurs. Astfel, printr-un document datat la 10 mai 2011, adică la nici o lună după eliberarea sentinţei Curţii de Apel Braşov, prezentată mai sus, secretarul general al Guvernului României, Daniela Nicoleta Andreescu, cu rang de ministru, solicită instanţei din Braşov casarea sentinţei nr. 6/F/18 aprilie 2011 şi respingerea acţiunii Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. „Vă rugăm să dispuneţi înaintarea acestuia, împreună cu dosarul dumneavoastră, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Criticăm soluţia instanţei de fond pentru următoarele motive: HG 402 din 2010 privind aprobarea stemei comunei Ilieni, judeţul Covasna, a fost publicată în MO, partea I nr. 306 din 2010. Potrivit prevederilor art. 10 alin 2 din Legea 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor se aprobă de Guvern la propunerea consiliilor judeţene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naţionale de Heraldică şi Genealogie. Stema, ca fenomen heraldic, face legătura între trecut, prezent şi viitor, exprimând sintetic istoria zonei, aspiraţiile, conservarea tradiţiei, preocupările cotidiene, idealurile colectivităţii umane respective…”, se specifică în cererea de recurs a Secretariatului General al Guvernului României. Cu toate acestea, nu puteam să nu ne pune întrebarea logică cum ar putea, totuşi, o hotărâre de Consiliul Local din 2009 să modifice o Hotărâre a Guvernului României din 2010, publicată ca atare în Monitorul Oficial? Atac fără precedent la adresa suveranităţii şi integrităţii României Dar maghiarii nu s-au lăsat impresionaţi şi, la 1 iunie 2011, au inaugurat chiar şi o reprezentanţă a Ţinutului Secuiesc la Bruxelles, sfidând astfel poporul român. Încurajaţi fiind şi de Guvernul României, prin demersuri juridice enunţate mai sus, aceştia au transferat efectiv scandalul regionalăzării în inima Europei. Iniţiativa deschiderii unei reprezentanţe la Bruxelles a aşa-numitului Ţinut Secuiesc provoacă şi în continuare reacţii contradictorii în România. Liderii UDMR susţin proiectul, în timp ce o parte din clasa politică românească consideră că este vorba despre o iniţiativă regretabilă, întrucât nu există această unitate administrativ-teritorială în România. Adică, Ţinutul Secuiesc, spre deosebire de Ţara Bârsei, nu a existat niciodată ca ţinut tradiţional, în istoria noastră, ci numai în încercările maghiarilor de a crea o tradiţie istorică seculară alternativă, pe care le fac în această perioada liderii lor, pentru a pune fundamentele secesiunii la care lucrează sistematic de ani şi ani de zile. Dan Tănase a mai spus în „Ziua Veche” că există o campanile diversionistă care aplică mereu contraargumentarea, adică atunci când spui ca nu există Ţinutul Secuiesc primeşti imediat replica: “Dar cum să nu, dragul meu, există, Ţara Bârsei, Ţinutul Secuiesc, Ţara Făgăraşului”. Acelaşi tip de replică îl primeşti şi atunci când vrei să vorbeşti despre o încercare de rupere din România a unui teritoriu, pentru idealul Ungariei Mari: “Vai, ce eroare faci, noi, maghiarii, vrem doar autonomie cultural şi suntem nişte buni cetăţeni ai României”.
Maghiarii din Parlament au o agendă paralelă cu aceea a Statului Român
Iniţiatorii demersului de la Bruxelles, aşa cum bine se ştie, sunt preşedinţii Consiliilor Judeţene din Harghita şi Covasna. De două luni ei au dublă cetăţenie, română şi maghiară, iar cele două consilii au prevăzute în buget fonduri pentru funcţionarea biroului, urmând să se alăture şi judeţul Mureş. De acest birou se vor ocupa trei europarlamentari: Sogor Csaba, Tokes Laszlo – care este şi vicepreşedintele Parlamentului European, şi Iuliu Winkler. Cele mai vehemente reacţii le-a avut preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care i-a adresat chiar şi o scrisoare preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, dar şi europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE, care a catalogat iniţiativa celor trei maghiari ca pe „o provocare inutilă”. Practic, la doar un an, avem o confirmare clară că reprezentanţii minorităţii maghiare din Parlament au o agendă paralelă cu aceea a Statului Român, pentru crearea unei enclave maghiare în plină Românie.
Domnului Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European
Stimate domnule preşedinte,
În urmă cu aproximativ o săptămână, trei europarlamentari UDMR au trimis invitaţii tuturor eurodeputaţilor din actuala legislatură la evenimentul de lansare al „reprezentanţei Ţinutului Secuiesc” la Bruxelles, eveniment programat să aibă loc pe 31 mai. Acest gest, precum şi demersul respectivilor europarlamentari, reprezintă o provocare inutilă, întrucât Ţinutul Secuiesc nu este o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, recunoscută formal de legile româneşti şi de Constituţia statului român. În fapt, Constituţia României precizează încă din articolul 1 că statul român este un stat „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”. Statul român, prin reprezentanţii săi legali, nu susţine şi nu va susţine acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Cunoaştem cu toţii că practica Uniunii Europene permite ca unităţi
administrativ-teritoriale recunoscute, din statele membre, să-şi deschidă birouri de reprezentare la Bruxelles, în vederea promovării intereselor proprii la nivel european. Cu toate acestea, trebuie să ţinem cont de faptul că „Ţinutul Secuiesc” nu este o unitate administrativ-teritorială recunoscută. Mai mult, în acest moment la Bruxelles îşi desfăşoară activitatea un birou de reprezentare al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, organizaţie ce reuneşte toate consiliile judeţene din ţara noastră. Ministerul Afacerilor Externe al României a făcut deja publică o poziţie, prin care consideră regretabilă orice acţiune care ar viza inaugurarea unei reprezentanţe a unei aşa-zise unităţi administrativ-teritoriale din România care nu există şi care nu are fundament constituţional sau legal. În plus, unul dintre vicepreşedinţii Grupului EPP din cadrul Parlamentului European, grup din care face parte şi UDMR, eurodeputatul Marian Jean Marinescu, s-a declarat deja împotriva acestei iniţiative, caracterizând-o „o provocare inutilă”. Având în vedere cele de mai sus, vă rog, stimate domnule preşedinte, să nu recunoaşteţi acest „birou de reprezentare al Ţinutului Secuiesc” ca partener oficial şi instituţional de dialog al Parlamentului European. Cu deosebită consideraţie,
Mircea Geoană preşedintele Senatului României
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE:
«După părerea mea, este o provocare inutilă, pentru că este un exerciţiu de imagine care va aduce eventual imagine pozitivă celor trei întro anumită parte a populaţiei maghiare, nu în toată, şi atât. În rest, nu va aduce nimic. Nimeni la instituţiile europene nu va discuta cu o reprezentanţă care nu reprezintă nimic oficial. Chestiunea înfiinţării biroului Ţinutului Secuiesc de la Bruxelles nu poate fi considerată decât o “speculaţie joasă”. Am văzut declaraţia UDMR, cum că, dacă s-ar fi înfiinţat o reprezentanţă a Bucovinei sau a Ţării Moţilor, nimeni nu ar fi zis nimic. Da! Nimeni nu ar fi zis nimic. Dar nici nu există în Bucovina, nici în Ţara Moţilor tot felul de asociaţii sau tot felul de partide sau de voci care să ceară autonomia. Şi această declaraţie mi se pare o speculaţie joasă, de politică mai jos făcută».
