Cupa EHF: Comentarii, cel puțin “nepotrivite”

0
186

Dacă în permanență am afirmat că Vipers Kristiansand este o reprezentantă de seamă a handbalului feminin norvegian, acordându-i respectul de circumstanță, asta nu însemna că era favorita finalei Cupei EHF, doar prin faptul că întâlnea o echipă – SCM Craiova – la prima ei consistentă aventură europeană, după o temerară ascensiune în Cupa Cupelor (sezonul 2015-2016), până în sferturile de finală. Norvegiencele s-au impus (26-22) pe propriul teren, beneficiind de ajutorul, deloc discret, al brigăzii de arbitri ucrainieni, Taraz Kouz și Viktor Joba, delegat EHF fiind feroezul Kristian Johansen. Antrenorul Bogdan Burcea s-a declarat nemulțumit, după meci, de prestația arbitrilor, fără a sări, însă calul. Cea mai mare diferență de scor, în cursul partidei tur, a fost de 5 goluri, în finalul partidei, premergător golului lui Ardean Elisei. În minutul 46, deci cu 14 minute înainte de final, scorul a fost de 16-16. Iar craiovencele au mai ratat și trei lovituri de la 7 metri. În partida retur, craiovencele au condus în permanență, la un moment dat chiar cu 9 goluri diferență și cu 7 goluri la pauză (19-12). În nici un moment al jocului norvegiencele n-au egalat, chiar dacă în final au avut o revenire amenințătoare. Că reproșează arbitrelor Branka Maric și Zorika Masic, și o fac prin presă, site-ul Dabladet.ro menționând că arbitrii au făcut praf finalul partidei, lasă impresia unei lipse de fair-play, ca să nu spunem altceva: că nu știu să piardă. Craiova a făcut un meci perfect. Când mai erau 2 secunde de joc, și Polivalenta era în “erupție”, se ridicase – atenție – de pe margine, cartonașul de time-out, și norvegiencele au prins balonul prin Sulland, dar arbitrele erau obligate să țină seama de cartonașul ridicat. A pierde o finală de competiție europeană, cum este Cupa EHF, atrage, firește, și supărarea de rigoare, dar nu presupune a arunca vinovăția în altă parte. E cam mult și este exagerat. Mai trebuia spus doar că arbitrii ucrainieni, din prima manșă, au fost “mai buni” decât cei din partida retur. În Polivalenta din Craiova iluziile norvegiencelor s-au năruit, nu din cauza arbitrajului, să fim serioși, ci datorită determinării și chiar valorii – net superioare – a echipei craiovene. Mai bune, de la un capăt la altul al partidei. Mai îndreptățite la cucerirea trofeului. Fizionomia celor două partide, chiar diferită, atestă același lucru: Craiova mai bună!