Cartea fostului director al FBI, James Comey, intitulată „A higher loyalty” („O loialitate superioară”), va apărea marţi 17 aprilie a.c., în librării, la 11 luni după demiterea autorului, de către actualul preşedinte american, Donald Trump. Pe o întindere de peste 300 de pagini sunt relatate, cu relativă precizie, „adevăruri şi minciuni”, potrivit comentatorilor. Naraţiunea este făcută cu talent, de fostul procuror al New Yorkului, apoi ministru adjunct al Justiţiei, pe mandatul lui George W. Bush şi şef al FBI, între 2013 şi 2017. Fostul şef al poliţiei federale îl descrie, în memoriile sale, pe locatarul de la Casa Albă, fără menajamente ca „imoral, mincinos înveterat, obsedat de delaţiuni scabroase”, care a impus anturajului „un cod al loialităţii aidoma unui şef mafia”. Pasajele din cartea menţionată, apărute joi, în presa americană şi nu numai, nu conţin revelaţii zgomotoase: etapele întregii „tragedii greceşti” fuseseră deja prezentate în cadrul depoziţiilor sub jurământ, în Senat. Lectura se anunţă, totuşi, captivantă, autorul „dezvăluirilor” revenind obsedant asupra discuţiilor purtate între preşedinte şi un înalt funcţionar. Încă de la prima întâlnire, după alegerile prezidenţiale, la Trump Tower din New York, James Comey ar fi primit misiunea delicată a informării despre „un sulfuros dosar”, care nu răzbise în spaţiul public, privind practicile sexuale compromiţătoare, cuprinzând presupuse filmări din partea serviciilor ruse, la Moscova în 2013, unde s-a aflat cu prilejul organizării unui concurs de frumuseţe. La un dejun tete-a-tete, la Casa Albă, în februarie 2017, Donald Trump i-a cerut lui James Comey loialitatea sa, acesta din urmă asigurându-l de onoarea sa, reamintindu-i fidelitatea, impusă imperativ prin Constituţie. Loialitatea a fost însă, şi iată rămâne, un criteriu pe care l-a impus şi Barack Obama. Ca să nu mai spunem ce oameni de meserie, puşi la locul potrivit s-au dovedit, finalmente, nepotriviţi. James Comey n-are menajamente, dar posedă o bună intuiţie, care-i poate juca feste. El afirmă că Donald Trump nu se opreşte niciodată din vorbit, în cursul unui dialog, şi obţine astfel un acord tacit din partea celor prezenţi. Evocând perioada în care lupta contra familie Gambino, James Comey compară comportamentul clanului Trump cu cel al mafiei. Unde şeful are control complet. Jurămintele de loialitate, minciunile despre toate lucrurile mari şi mici poziţionează organizaţia peste moralitate şi adevăr. Mai povesteşte că atunci când a fost destituit, secretarul pentru securitate naţională din acel moment, John Kelly, l-a sunat pentru a-şi exprima dezgustul, pomenind de demisia sa iminentă în semn de protest. James Comey l-ar fi îndemnat să rămână şi Kelly este acum şeful staff-ului de la Casa Albă. Portretul pe care îl zugrăveşte James Comey este unul excesiv de dur: acest preşedinte este unul imoral, departe de adevăr şi valori instituţionale. În cursul audierii din Senat, a dezvăluit presiunile venite de la Casa Albă, pentru abandonarea verificărilor asupra generalului Michael Flynn, consilier pe securitate naţională, forţat să demisioneze, fiindcă minţise în privinţa întâlnirilor pe care le avusese cu oameni ai Moscovei. Autocritic, face referiri vagi la povestea mesageriei private a lui Hillary Clinton, care a costat-o pe aceasta alegerile prezidenţiale. Va avea până la sfârşitul lunii o serie de interviuri pe toate canalele de televiziune. Casa Albă nu a oferit vreo ripostă, anticipând, probabil, vreun tweet al preşedintelui în astfel de împrejurări delicate. Memoriile lui James Comey survin la câteva luni după apariţia cărţii „Fire and Fury: inside the Trump white house”, semnată de Michael Wolf. Greu de presupus cât „bine” îi face această carte fostului şef al FBI. Fiindcă marile spirite discută idei, spiritele medii discută evenimente, iar spiritele mici discută despre oameni. Dar cu siguranţă lucrurile sunt mult mai nuanţate, dacă nu şi greu de înţeles. Donald Trump intră în categoria oamenilor politici despre care se poate spune fără a greşi: toată lumea, duşmani sau prieteni, admiratori sau detractori, mănâncă o pâine bună de pe urma sa. Partidul Republican a pus deja în linie un site intitulat „Lynn Comey” (Mincinosul de Comey). Semn că „reglarea de conturi” continuă.
