17 decese din cauza rujeolei şi peste 3.400 de îmbolnăviri

0
79

Epidemia de rujeolă declanşată anul trecut a făcut deja 17 victime, un adevărat record negativ înregistrându-se şi la capitolul îmbolnăviri: nu mai puţin de 3.446. În judeţul Dolj, până în prezent, au murit trei copii, alţi 175 fiind diagnosticaţi cu această afecţiune. Situaţia din România este privită cu îngrijorare şi de alte ţări europene, care se tem din cauza riscului reprezentat de virus.

rujeola 1Doljul se numără prin judeţele în care numărul cazurilor confirmate în intervalul octombrie 2016 – martie 2017 (175) depăşeşte cu mult totalul ultimilor ani. În plus, aici s-au înregistrat şi trei decese. Situaţia este însă şi mai dramatică în judeţele Caraş Severin (725 de cazuri), Timiş (711), Arad (640) şi Mureş (321). Din cele 17 decese cinci au fost în judeţul Arad, patru în judeţul Timiş, trei în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Satu Mare şi unul în Bucureşti.

Cazuri în 37 de judeţe

Toate cazurile de îmbolnăvire cu rujeolă s-au înregistrat la copii care nu au fost vaccinaţi. În ceea ce priveşte prima doză, acoperirea vaccinală în România este 80%. În opt ţări europene acoperirea este între 90-95%, iar restul ţărilor au acoperirea comparabilă cu România. A doua doză vaccinală are o acoperire de doar 50% şi la această categorie intervin problemele.

În ultimii ani, acoperirea vaccinală în România se păstra sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95%, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei.

Cazuri de rujeolă au fost depistate în 37 de judeţe, pe lângă Caraş Severin, Timiş, Arad, Mureş şi Doli, virusul fiind diagnosticat în Bistriţa Năsăud – 129, în Cluj – 90, Satu Mare (76), Hunedoara (65), Alba (56), Călăraşi (47), în Braşov – 45, în Olt (45), Mehedinţi (40), în Suceava sunt 39, Sibiu (37), Brăila (31) Bucureşti (29), Sălaj (25), Bihor (24) şi Harghita (19). Cazuri s-au înregistrat şi în Iaşi (9), Neamţ (8), Dâmboviţa (8) Buzău (6), Ilfov (4), Bacău (4), Constanţa (3), Vâlcea (3) şi Vaslui (2). În judeţele Maramureş, Giurgiu, Botoşani, Argeş, Prahova şi Ialomiţa s-a înregistrat câte un caz de rujeolă.

Mai multe ţări se tem că România ar putea exporta virusul

rujeolaÎn aceste condiţii, mai multe ţări europene se tem că România ar putea exporta virusul către ele. Belgia a fost prima care a înregistrat 70 de cazuri la scurt timp după ce o persoana bolnavă s-a întors din România. A urmat Ungaria, care a raportat şi ea zeci de îmbolnăviri la un spital aflat aproape de frontiera cu noi.

Rujeola este o boală infecţioasă transmisibilă pe cale respiratorie, extrem de contagioasă care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii.

Imunitatea împotriva infecţiei rujeolice se dobândeşte fie prin trecerea prin infecţie, fie prin vaccinare. Boala se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită (aspect de „copil plâns”), rinoree,tuse, erupţie (pete catifelate roze pe faţă, ulterior trunchi şi membre). Rujeola poate evolua sever cu pneumonie, encefalită sau se poate suprainfecta bacterian. În situaţii foarte rare, virusul nu este eliminat din organism şi peste ani produce panencefalita sclerozantă subacută, boală care deşi este extrem de rară este extrem de periculoasă ducând invariabil la deces.