Şcolile codaşe la simularea Evaluării naţionale vor intra în grafic de monitorizare

0
50

Chiar dacă procentajul de promovabilitate (peste 46% ) obţinut la simularea examenului Evaluării naţionale a plasat judeţul Dolj în primele zece din ţară, şi, pe primul loc, în ceea ce priveşte notele maxime înregistrate, rezultatele sunt departe de a fi dintre cele mai bune. La ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj s-a stabilit graficul de monitorizare, evaluare şi îndrumare a unităţilor de învăţământ care au obţinut rezultate slabe şi foarte slabe la simulare.

Cei trei inspectori de specialitate la materiile unde s-au susţinut simulările şi la care vor avea loc, în vară, examenele reale – prof.  Cristian Moanţă (Matematică), prof. Teodora Badea şi Simona Pârvu  (Limba şi literatura română) vor efectua inspecţii la cele 23 de şcoli din judeţ unde situaţia este alarmantă. Pe lângă cele opt entităţi care au obţinut „zero absolut” (Şcolile Gimnaziale din Sălcuţa, Gogoşu, Coţofenii din Faţă, Caraula, Întorsura, Bulzeşti, Mischii, precum şi Liceul Tehnologic „Dimitrie Filişanu” Filiaşi  ), se mai adaugă alte 15 care se află cu puţin peste 0%. Acestea sunt: Şcoala Gimnazială „Amza Pellea” din Băileşti, Şcolile Gimnaziale din Gherceşti, Seaca de Cîmp, Secu, Rast („Gheorghe Jienescu”), Teasc, Valea Stanciului, Dioşti , Ghindeni, Orodel, Scaeşti, Greceşti, Gângiova, la care se adaugă şi două unităţi din Craiova – Liceul Tehnologic de Transporturi Craiova şi Şcoala Gimnazială „Anton Pann”.

Aşteptări de la inspectori

Cum la cele 23 de şcoli situaţia este departe de a fi măcar satisfăcătoare, inspecţiile sunt binevenite, rămâne doar ca şi rezultatele să se vadă, iar prima ocazie este în vară, atunci când nu mai vorbim de încercări, la examenul naţional. Inspectorii au o agendă clară, cu obiective bine conturate, care trebuie atinse de către cadrele didactice şi managerii şcolilor, direct răspunzătoare de ceea ce au obţinut elevii: stadiul de parcurgere a programei; proiectarea didactică; notarea ritmică a elevilor; calitatea evaluării, comparativ cu rezultatele de la „simulare”; frecvenţa copiilor la cursuri; atitudinea şcolarilor faţă de educaţia furnizată; existenţa graficului de pregătire suplimentară; managementul eficient al resursei temporale.