Numai în ultimul an aproape 100 de medici au părăsit spitalele doljene în căutarea unui loc de muncă mai bun în străinătate. Lipsa de perspectivă din ţară şi salariile mult mai atractive cu care au fost atraşi peste hotare au înclinat decisiv balanţa în favoarea unei astfel de decizii. Aşa se face că, după ce statul român investeşte ani de zile în formarea unui chirurg ori a unui medic anestezist, acesta alege, în cele din urmă, împins de nepăsarea autorităţilor, să profeseze peste hotare.
În egală măsură salariile şi condiţiile de muncă mai bune ori accesul la tehnologii medicale de vârf au fost şi sunt motive suficiente pentru doctori să accepte ofertele venite din străinătate. În aceste condiţii, nu mai este deloc surprinzător că, în ultimii ani, migraţia halatelor albe a devenit un adevărat fenomen. Iar numărul medicilor interesaţi să-şi găsească un loc de muncă în unităţile medicale din străinătate a crescut continuu, motiv pentru care deficitul de personal sanitar se resimte tot mai mult.
Un grafic al exodului medicilor este elocvent. Dacă în 2009 plecau peste hotare 60 de doctori din Dolj, iar în 2010 numărul acestora ajungea la 70, în ultimul an alte 85 de cadre medicale şi-au căutat de lucru în diferite colţuri ale Europei. Printre statele preferate de doctorii doljeni se numără Anglia, Germania, Franţa, Italia, Belgia şi, într-un procent mai mic, ţările nordice.
Medicii de familie sunt cei mai căutaţi
În continuare, cei mai căutaţi „pentru export” sunt medicii de familie, urmaţi îndeaproape de chirurgi, specialişti în boli interne şi anestezie terapie intensivă. Aşa cum era de aşteptat, majoritatea doctorilor care pleacă sunt tineri. Chiar dacă există şi excepţii – medici cu vârsta peste 50 de ani –, cei mai hotărâţi să părăsească ţara rămân medicii rezidenţi, nemulţumiţi de condiţiile de muncă, dar mai ales de salarii.
Cei mai mulţi spun că o comparaţie între salariul pe care îl câştigă în ţară şi promisiunile pe care le au din afară este inutilă. Spre exemplu, un medic rezident ce profesează într-un spital din Germania câştigă, în cel mai rău caz, 2.500 de euro pe lună, în timp ce salariul într-o unitate sanitară din România nu depăşeşte pentru rezidenţi 300 de euro.
La nivel naţional, potrivit datelor publicate recent de Colegiul Medicilor din România, nu mai puţin de 2.841 de medici au solicitat anul trecut certificate profesionale curente în întreaga ţară pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Destinaţiile alese cu preponderenţă sunt Germania (835), Marea Britanie (611), Franţa (560). În privinţa specializărilor, prima specialitate este medicina de familie şi medicina generală – 843, respectiv chirurgia generală – 155. Prin comparaţie, în 2010, numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale curente pentru a putea pleca să lucreze în străinătate a fost de 2.779. Asta deşi în sistemul sanitar există 42.000 de posturi vacante.
Lipsa medicilor începe să se resimtă
Exodul medicilor este cu atât mai îngrijorător, mai ales în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat anul trecut un raport ce plasează România pe un loc codaş în Europa în privinţa accesului populaţiei la serviciile medicale. Astfel, potrivit raportului OMS, 10.000 de români sunt trataţi de numai 19 medici, penultimul loc în Europa din acest punct de vedere. Mai rău decât noi stau doar albanezii, cu o medie de 11,5 medici. Cetăţenii din Republica Moldova, dar şi ungurii beneficiază la acest capitol de o situaţie mai bună, cu 26 şi respectiv, 31 de medici la 10.000 de locuitori.
România nu ocupă un loc mai bun în statisticile OMS nici în privinţa altor categorii de personal medical. Media de 42 de moaşe sau infirmiere la 10.000 de locuitori este mai mică decât în Bulgaria, unde sunt 47, în Ungaria, unde sunt 63, sau în Franţa, unde numărul acestora ajunge la 90. Şi în privinţa medicilor dentişti România se află la coada clasamentului: sunt doar 4.300 stomatologi, ceea ce înseamnă că avem un singur dentist la fiecare 5.000 de locuitori. Prin comparaţie, Republica Moldova are patru dentişti la 10.000 de locuitori, Ungaria are cinci, iar în Bulgaria sunt opt.
