Direcţia Agricolă Dolj: Circa 800.000 mp de sere şi 140.000 mp de solarii, afectaţi de zăpadă

0
130

După o secetă prelungită, urmată de ger şi apoi ninsori abundente, specialiştii Direcţiei Agricole Dolj au mers în teren şi au evaluat pagubele materiale, cât şi pe cele de producţie. Asta în măsura în care, în acest ultim caz, se poate vorbi deocamdată numai estimativ, abia după ce plantele vor parcurge etapele de vegetaţie fiind posibilă verificarea viabilităţii lor şi calculate pierderile.  

Potrivit directorului Direcţiei Agricole Dolj, Oliver Costea, în urma evaluărilor efectuate la nivel de judeţ, comisia formată din specialişti din cadrul instituţiei, dar şi reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi ai Direcţiei de Disciplină în Construcţii, a constatat că, în ceea ce priveşte spaţiile protejate, în speţă serele afectate de căderile abundente de ninsori, acestea totalizează o suprafaţă de 792.500 mp şi 622.500 mp de geam. Cât despre solarii, suprafaţa totală afectată este de circa 139.500 mp, folie ruptă – 92.000 mp, iar sistemul de susţinere a fost distrus în proporţie de 60 până la 90%. Tot din cauza zăpezii, 800 mp de la o fermă zootehnică din localitatea Robăneşti au fost afectaţi şi patru animale au fost sacrificate din necesitate.

Efectele secetei, neutralizate parţial de zăpadă

Înainte ca zăpada să dea bătăi de cap agricultorilor, un alt fenomen meteorologic şi-a pus amprenta asupra viitoarelor culturi. Astfel, gerul a afectat 87 ha de plantaţii pomicole. “Vorbim de pomi pe rod, cu ramuri distruse din cauza temperaturilor extrem de scăzute, caz în care deocamdată nu ne putem pronunţa asupra pierderilor, întrucât pentru mugurii de rod urmează starea de vegetaţie”, explică ing. Ştefan Grigore, şef Serviciu în cadrul Direcţiei Agricole Dolj. La plantaţiile de viţă-de-vie situaţia este similară celei de pomi fructiferi, o evaluare completă fiind posibilă în maximum 30 de zile.

În cazul culturilor de câmp, de data aceasta zăpada a fost mană cerească, spun specialiştii, în măsura în care pământul era însetat peste măsură. “La culturile de câmp pierderile cele mai mari din anul agricol 2011-2012 au fost cauzate în primul rând de seceta din toamnă, din perioada semănatului şi a stadiului de vegetaţie cu care plantele au intrat în iarnă. Spre exemplu, grâul, care a răsărit foarte puţin sau chiar deloc şi a intrat în iarnă neînfrăţit”, explică ing. Ştefan Grigore.

Una rece, alta caldă

Potrivit acestuia, cantitatea mare de zăpadă nu a afectat culturile înfiinţate în toamnă, întrucât topirea s-a făcut treptat, fără a apărea băltirea. “Zăpada a protejat culturile şi a asigurat umiditatea necesară pentru culturile care urmează a fi înfiinţate”, spune specialistul, care precizează că acum gradul de umiditate este unul normal, ba chiar pământul ar mai avea capacitate de absorbţie. Drept dovadă că “nu avem culturi afectate de băltiri şi nici asfixiere a plantelor, deoarece stadiul de răsărire a fost mic”, explică şeful serviciului Direcţiei Agricole Dolj.

În concluzie, pe lângă efectele negative ale căderii de zăpadă – atât materiale, prin distrugerea efectivă a solariilor şi serelor, cât şi de producţie, cauzate de întârzierea apariţiei în spaţiile protejate a salatei, spanacului, a cepei şi usturoiului verde –, zăpada a “lucrat” şi în favoarea agriculturii. Acum “sunt condiţii prielnice pentru însămânţările de primăvară. A început pregătirea terenului pentru însămânţarea mazărei, ovăzului şi culturilor de furaje”, după cum susţine conducerea Direcţiei Agricole Dolj.


În nici un an, pierderile la rapiţă nu au fost atât de mari

Potrivit directorului Direcţiei Agricole Dolj, Oliver Costea, în acest an producţia de grâu din judeţ va fi cu cel puţin 30% mai mică faţă de anul anterior. În toamna lui 2011, 180.000 ha au fost însămânţate cu grâu, dar, din cauza secetei şi apoi a îngheţului, o parte dintre plante nu vor mai răsări. Cât despre cultura de rapiţă, 80% din suprafaţa cultivată a fost deja distrusă. 28.000 ha fuseseră programate în toamnă pentru însămânţare, însă doar 16.000 au fost realizate. “Paradoxal, a fost un lucru bun că nu s-a însămânţat mai mult, pentru că şi pierderile ar fi fost pe măsură. Dar, de departe, în nici un an, până acum, nu am mai avut aşa pierderi la rapiţa pentru ulei”, a declarat Oliver Costea, şeful Direcţiei Agricole Dolj.