Berlinul va facilita expulzarea imigranţilor delincvenţi. După scandalul de la Koln, Germania şi-a însăprit tonul la adresa refugiaţilor primiţi pe teritoriul său. Partenerii coaliţiei guvernamentale de la Berlin s-au pus de acord, marţi, asupra facilitării reconducerii la frontiere a delicvenţilor străini. Consecinţele directe a agresiunilor imigranţilor, din seara de 31 decembrie, în mai multe oraşe, printre care în principal Koln-ul, nu s-au lăsat aşteptate: “Pentru făptaşii străini expulzarea este o consecinţă a spus social-democratul Heiko Maas, ministrul german al Justiţiei. Străinii condamnaţi la pedeapsa cu închisoare vor putea fi expulzaţi, după executarea pedepsei, din Germania. Până acum toţi străini, condamnaţi la 3 ani de închisoare, puteau fi expulzaţi, doar dacă viaţa şi starea de sănătate nu le erau ameninţate în ţara de origine. O altă dispoziţie expresă prevede că un simplu ordin de părăsire a teritoriului, după o condamnare de un an la închisoare, este suficient. Cancelarul german Angela Merkel care a susţinut politica generoasă de primire a imigranţilor în Europa, este din ce în ce tot mai criticată în partidul său, după primirea a peste 1 milion de solicitări de azil. Marţi, poliţia a îndreptat spre Austria un număr mare de imigranţi. Refuzând să închidă porţile imigranţilor, Angela Merkel şi-a creat mulţi inamici apţi de tulburenţe în Uniunea Creştin-Democrată (CDU), partid pe care îl conduce de 15 ani. La Koln, la 12 zile după evenimentele din noaptea Anului Nou sunt înregistrate peste 500 plângeri, din care 40% pentru agresiuni sexuale, fără ca suspecţii să fie identificaţi. Chestiunea interzicerii primirii refugiaţilor se pune cu brutalitate, şi Angela Merkel se vede grav contestată, ca niciodată până în prezent, din cauza primirii refugiaţilor sirieni. Ungaria putinistă a lui Victor Orban, Slovacia islamofobă a lui Robert Figo, Polonia de neînţeles a lui Jaroslaw Kaczynski, alimentează o fractură vest-est, în Uniunea Europeană, riscând o sciziune. Unii vorbesc de o victorie ideologică a lui Victor Orban, dar este una a lui Pyrrhus, fiindcă pentru moment ţările menţionate, refuză exact valorile pe care este clădită Uniunea Europeană. Să fie Victor Orban învingătorul ideologic al crizei refugiaţilor, cu care UE este confruntată şi care ar putea rămâne problema anului 2016 pe agenda sa? Greu de spus, însă tonul din concluziile sumitului european din 17-18 decembrie 2015, pare a-i da dreptate lui Victor Orban, devenit un apărător al UE, tot mai fragilă. Crudă ironie. Atunci s-a vorbit de ranforsarea controlului la frontierele exterioare şi armonizarea politicilor migratorii. De la începutul lui ianuarie a.c., poliţia landului Renania de Nord a recunoscut că anchetează reţelele mafiote marocane. În alte regiuni ale Germaniei poliţia a descoperit o cooperare între reţelele marocane, ganeze şi gambiene. Cu Siria, sau mai exact problema siriană, Germania descoperă că toate conflictele din alte părţi ale lumii, pot devenii conflicte europene. O demonstraţie în acest sens o constituie atentatul comis la Istambul la 12 ianuarie, în care printre victime, 10 erau turişti germani. Nu e mai puţin adevărat că în urma atentatului, care a lovit Turcia, lui Recep Tayyip Erdogan i se cere să-şi clarifice poziţia faţă de jihadişti. Şi tot atât de adevărat este că la Leipzig, în estul Germaniei, pe pancartele demonstranţilor se putea citii că “Merkel trebuie să plece” şi “refugiaţii nu sunt doriţi”.
